sâmbătă, 21 decembrie 2013

King of the Gypsies



Ce fac presedintii atunci cand nu mai sunt indragiti de popor: unii trag cu pusca, dau cu gaze sau proclama dictaturi, altii insa isi cauta iubirea adevarata in randul minoritatilor. Al nostru s-a cuplat mai intai cu ungurii, un pic mai pe interes, dar oricum, cu faze misto; a fost ceva cu nabadai, stilul sado-maso, a tinut ceva timp si s-a lasat loc de va urma, a continuat apoi cu homosexualii, dar mai cu grija un pic, mai cu jumatate de gurita, ca sa zic asa... dar cu romii nenicule, este ceva ce tine de absolut. E dragoste curata, cu inima rosie pe tavan, cu lacrima de Suleyman, (mai mare chiar decat la ''draga Stolo''), cu salbe de aur karatist kum-fur, atarnate de bulibase cu frunti si cefe  crete de atata gandire, la gatul sotiei mute de admiratie sau pur si simplu de intelepciune, cu  fratele rom executat de doctorii cei rai (il stiti pe ala mare, negru de respira greu) si, nu in cele din urma, cu un copil, cu un baietel bucalat si nespalat, cu doua  bacuri (cred ca bancuri) si tot atatea facultati, regasit, renascut as putea chiar spune, dupa atatia si atatia ani. Consiliul, adica  "sefii la nomazii" care fac caldari atunci cand alearga sau, pardon, migreaza, s-a intrunit cred ca ieri, la capataiul  decedatului (ala mare, negru ,de  respira greu), si, s-a gandit, s-a gandit…dar nimic nu iesea, nici din scolile vietii mintoase ale lui Ferdinand Magnificul de Iasi sau cum naiba ii spune, nici din tartacutile Imparatului Iuli + Corcodel Ninel de la Craiova (astia doi gandesc la un loc) si nici din omizile aristocrate ale Mamei de Bucuresti. O raza de speranta veni insa de la intelectuala familiei, de la poeta Luminita, care, reusi cu sprijinul maica-sii sa numere pana la doi, adica pana la doi regi, dar nici asa nu era bine, caci altii bolboroseau ceva in legatura cu traditia care e la  romi de pe vremea lui Rosu Imparat Iliescu Ion; in acel moment, dar fix in acel moment, li se arata tuturor romilor de stofa naturala si matase extrafina de Chanel original, trimisul cel penticostal, venit tocmai de la baptistii frati americani de la Germania, care, a  inceput “sa vorbeste” in limba internationala, aducandu-i intr-o lamurire de revelatie pe toti: King of the Gypsies  nu a murit, Base a lu' Traian, traieste !

vineri, 20 decembrie 2013

Congresul femeilor din PSD si masinuta lui taica-meu.

Zilele trecute a fost ziua lui taica-meu; in cinstea lui, va voi reda o povestioara reala si "nostima" cu el. (Fotografia este de acum 40 de ani).

"Gabi a lu' Firea i-a ridicat din parcare masina lui taica-meu."

La 8 dimineata, ma suna de la Iasi disperat ''batranul"(ardea pipota-n el, de aceea m-a apelat la o ora absolut imposibila pentru mine)."Auzi ba, ma plimbai mai deunazi pe stradutele de langa bloc, facandu-mi drum pana la piata...cand deodata vazui(accentul de sudist si l-a pastrat chiar si dupa 40 de ani de Moldova si Ardeal) o masina fix ca a mea, doar ca, era foarte departe de locul in care o parcasem; ma uit mai bine, imi sterg ochelarii, imi verific memoria sa-mi dau seama daca bausem ceva si realizez, al dracului treaba , ca era chiar masina mea. Nedumerirea mi-a disparut dupa ce imi lumina capul un politai care m-a anuntat foarte important, ca se desfasoara la Casa Sindicatelor congresul ala al muierilor din PSD, alea tata, care se uita dupa puta lui Ponta si care in 90', cand faceai cu Dan Bors mitinguri in care-l injurati pe Ilici, de va aruncau oamenii de la balcoane cu ceapa si cartofi in cap, strigau ca disperatele :"Nu vrem bani nu vrem valuta,vrem ca Roman sa ne futa".
“Si ce are pesedeul cu masina mea?” ”Pai domnu', nu mai era loc in parcare, asa ca ti-am ridicat-o pe platforma si ti-am dus-o mai incolo, ce stii matale, au venit stabi de la Bucuresti, e numai masini de marca aici, e oameni grei cu raspundere pentru tara, intelegi?” “ Nu prea, eu n-am avut meserie de raspundere, am fost doar doctor...am salvat cateva mii de vieti si am reusit sa nu bag pe nimeni in groapa , pe cand astia...
Iliescu asta al vostru, pe care-l pupati si-acuma in fund, spunea prin 90' ca medicii nu au nevoie de salarii, deoarece traiesc din ciubuc...si la pensie ce faci cu o mie si ceva de lei pe luna? Nu mai mananci, nu te mai imbraci, nu mai bei o cinzeaca? Stii ba , ca eu aduceam medicamente de acasa pentru bolnavii saraci? Nu am cerut in viata mea un leu de la nimeni, pe Butuza ala de la Brasov, l-am bagat in ma-sa cand a vrut sa-mi dea bani dupa ce l-am salvat pe taica-sau, nu mi-a placut fata lui de milionar asfaltangiu parvenit, dupa cum nu-mi place nici fata ta, hai salut !”
"Taticu”, dupa ce l-a mai intrebat intr-o doara pe militian daca nu ii va muta tot partidul masinuta inapoi, si-a adus-o singur langa locul initial de parcare...intradevar, seatul micut, de o suta de ani, al unui doctor pensionar nu prea cadra cu "marca" PSD...strica imaginea.

duminică, 15 decembrie 2013

Vladimir Putin cel "Frumos", adica cel urat ca Dracul.



Isi pune crucea la gat, o imbrobodeste pe muiere cu o naframa alba si se pozeaza cu patriarhul Kiril in biserica. ("Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.” Ap. Pavel). Il cheama Vladimir Putin si conduce o tara care ocupa o optime din suprafata uscata a globului.
Rusia, dupa ce a lovit in cap timp de 75 de ani lumea cu barosul rosu, afirma astazi, prin glasul seducator al presedintelui ei, ca nu aspira la statutul de super-putere; Pamantul ar trebui sa-i fie recunoscator si sa-i multumeasca frumos, nu-i asa? Putin, dupa ce si-a rupt cateva perechi de pantofi in KGB, invatand asemenea unui actor constiincios(si talentat) mersul ce emana putere(mai ales atunci cand intra intr-o incapere), se prezinta in fata umanitatii ca un luptator pentru dreptate, un fel de Batman si Omul Paianjen la un loc; Intreaga suflare a Rusiei, si nu numai, pare sa fie angajata in angrenajul fabricarii imaginii perfecte: Alexandr Dughin baga la greu inalbitor bisericesc in el, pentru a decolora rosul "fostelor" servicii comuniste, care l-au nascut de fapt pe "erou", tanarul "oropsit" si "oripilat" de urechile prea mari ale SUA, pe nume Snowden, ii cere azil politic, placandu-i urechile "mici" de pitbul, un actor francez se refuciaza  intre sanii laptosi ai  mamei Rusia, ingrozit de fiscul european,  pastravii din rauri ii sar direct in carligul unditei, atunci cand merge la bustul gol sa dea la peste, tigrii siberieni  fac pipi de emotie cand ii adulmeca prezenta, iar judocanii cad singuri in cap, in momentul cracanarii lui Superman pe saltea.
Amagitorul Putin paseste sigur de el in aceasta lume, smintind omenirea, interpretand in filmul globalist rolul politistului bun; pe celalalt taram insa, va avea un tovaras pe masura, de fapt , pe adevaratul sau stapan, pe cel al carui nume nu este bine sa-l rostim…

vineri, 13 decembrie 2013

Mafia nu schimba legea, o incalca pur si simplu.



Schimbati-va codul moral, nu codul penal!
Mafia nu modifica legea, o incalca pur si simplu.
E mare tambalau zilele astea cu parlamentarii care-si storc creierasii sa conceapa tot felul de legi care mai de care mai "minunate" si mai "originale", e un adevarat razboi intre clanurile politice ale "bancherilor" si "olimpicilor", fiecare avand bineinteles de partea sa, mult trambitata DREPTATE. Ambasadele celor mai pricopsite tari din lume au luat foc, Merkel si  Swoboda au suferit atacuri de panica, iar Obama de atata grija fata de Romania, a intrat de alaltaieri in greva sexuala, de se supara pe noi si prima doamna, adica prima victima colaterala a conflictului USL-Base(unde dai si unde crapa, adica unde nu se mai ridica).
Sa presupunem ca in noaptea asta tov. Ponta adoarme fara pastile, viseaza frumos, si maine se trezeste cu o idee geniala, sa dea dupa cum ii este obiceiul un copy-paste pe cea mai tare legislatie din lume, pe cea americana, sau pe cea suedeza(cica nordicii au cel mai bun sistem, tin puscariile goale de cinstiti ce sunt, fiind gata sa importe puscariasi din alte tari, fara nicio gluma) si sa-i puna naibii mai apoi pe ciracii sai sa voteze "da". Ar vedea neica tot americanu  ca vrem legi europene, desavarsite, ca in visele aluia cu nume de baros. Ce s-ar intampla mai apoi cu Romania, "imbogatita" peste noaptea lui Ponta, cu aceste extraordinare coduri? Ar creste nivelul de trai al taranului? L-ar durea spatele mai putin dupa ce-l bate jandarmul? Ar avea profesorul bani sa-si cumpere  pantofi mai buni, astfel incat sa nu-i mai rada in fata beizadeaua cu mutra de oligofren? Doctorul ar renunta sa mai stea cu mana intinsa la pacient? Insetatilor de dreptate li se va ostoi setea? Nicidecum, deoarece legea, oricat de fabuloasa ar fi, pentru  a avea efectul dorit, trebuie sa indeplineasca o conditie elementara: sa fie aplicata. Si cine sa faca acest lucru ? Clanul olimpicilor sau cel al bancherilor? Oare cine ar conduce mai bine o limuzina luxoasa pe un drum plin de gropi? “Tara aceasta piere din lipsa de oameni, nu din lipsa de programe… nu programe trebuie sa cream, ci oameni, oameni noi. Pentru ca asa cum sunt astazi, oamenii crescuti de politicianism si infectati de influenta iudaica, vor compromite cele mai stralucite programe”, spunea pe buna dreptate Corneliu Zelea Codreanu. Astazi, Romania nu duce lipsa de legi, ci de vointa politica a respectarii ORICAREI legi, fie ea perfectibila  sau perfecta.

luni, 9 decembrie 2013

Hipsteri din toate tarile, uniti-va!



Sa ne fereasca Dumnezeu de urmatoarea lozinca: “Hipsteri din toate tarile, uniti-va!” Haimanalelor rosii li se scurg balele dupa Noua Generatie.
Preponderenta discursului ecologist in “cazul” Rosia Montana a deturnat sensul profund al problemei. RAUL nu consta in metoda exploatarii aurului, ci in faptul ca de aceasta bogatie beneficiaza companiile straine si nu STATUL ROMAN.( Daca maine tovarasul Soros va veni cu o alternativa “pro mediu” de extragere a minereurilor noi vom aplauda initiativa? Nemultumirea noastra se va stinge?) Diversiunea ecologista a facut posibila protapirea in fruntea manifestatiilor a unor indivizi gen Claudiu Craciun, Liviu Mihaiu, Mircea Toma sau Remus Cernea, cu totii, niste tipi foarte cool, "lejeri" in gandire si vestimentatie, vamaioti, hipioti si cu gura plina de ''eco''. Misiunea lor este aceea de a deturna si acapara la nevoie spiritul combativ (atat cat exista) al actualei generatii tinere, care nu trebuie sa cada in mrejele mesajului sfant pe care l-a lasat cu limba de moarte Parintele Iustin Parvu. Rolul intr-adevar toxic al acestor propagandisti mositi la fatare de catre GDS, sper sa nu se vada atunci cand se va pune pe tapet (si acest lucru se va petrece cat de curand), chestiunea vanzarii PAMANTURILOR catre STRAINI. As vrea sa cred, ca si atunci vor avea loc proteste de strada, macar cat au fost pentru Rosia Montana, si nu cu tente "verzi" occidentale, ci romanesti. Prezenta  rozaliilor la Pungesti  este insa cu  mult mai palida,  atat datorita mobilizarii grupurilor nationaliste, cat si implicarii active a taranilor din zona. Omul care munceste din zori pana seara la camp, nu are cum sa-l priveasca cu ochi buni pe filfizonul de la oras, care paseste in noroiul Pungestiului cu pantofiori de firma, si care manuieste cu deosebita dibacie camere de luat vederi de mii de euro, pentru a posta “live” pe facebook “protestul” sau. In satul moldovenesc, totul este mai “adevarat”, mai “ca la tara”, pute a bataie de jandarmi, a mlastina , miroase a sange. Hipsterul (sau hamsterul, vorba unui prieten),bucurestean a trecut pe acolo, si-a murdarit un pic ghetutele pe asfalt, dar a plecat destul de repede( nu inainte de a da cateva interviuri la radio si tv); LOCUL l-a respins, sateanul l-a simtit ca este “rosu”, l-a perceput ca pe un strain si i-a dat cu flit. E logic, un Remus Cernea de exemplu , unde naiba ar putea sa se cazeze la Pungesti ? Acolo nu sunt pensiuni cool cu oglinzi mari in care sa-si aranjeze cu balsam buclele de dimineata; Craciun nu are room-service si nici apa calduta sa-si tunda la linie  barbita securist-europeana , iar lui Mihaiu i-ar lipsi faraindoiala  bauturile fine, deoarece, nu-i asa, nu este destul de “taran” sa si le aduca de acasa.Vantul Pungestiului a reusit asadar sa mai mature din gunoaie, va fi oare insa suficient de puternic sa-i alunge si pe straini?

Primarul din Targu-Mures, Dorin Florea, recunoaste existenta Tinutului Secuiesc



Scrisoare deschisa adresata Primarului Municipiului Targu-Mures, domnul Dorin Florea, de catre fostul lider al studentilor targ-mureseni, Doctorul Mihai Tarnoveanu. "Ati parasit postul de PRIMAR ROMAN din momentul in care ati inceput sa folositi expresia de ”Tinut Secuiesc” si sa reduceti toata problematica acestei “regiuni” la o chestiune strict economica".


Scrisoare deschisa adresata Primarului Municipiului Targu-Mures, domnul Dorin Florea

Domnule Primar,

Ma numesc Mihai Tarnoveanu. Va scriu in calitate de fost membru al Ligii Studentilor si al Asociatiei Studentilor Crestin Ortodocsi Targu-Mures, din perioada 1995-2000, reamintindu-va pe aceasta cale si faptul ca  am fost initiatorul si coordonatorul campaniei studentilor pentru sustinerea primei dumneavoastra candidaturi la Primaria Targu-Mures, in urma careia, cu sprijinul tuturor organizatiilor si partidelor romanesti ati devenit primul PRIMAR ROMAN ales al urbei muresene, dupa evenimentele din decembrie 1989.
Ati devenit atunci, cu sau fara voie, un simbol. Functia de PRIMAR ROMAN al acestei localitati nu este  in primul rand una administrativa, ci una menita sa asigure reprezentarea specificului national romanesc, atat de contestat si subminat de minoritatea maghiara in acest areal; veti spune ca ati fost ales atunci si de catre etnicii maghiari, veti spune ca, in calitate de primar, trebuie sa ii reprezentati pe toti cetatenii romani, indiferent de etnie, iar eu va voi raspunde ca trebuie sa reprezentati ESENTA notiunii de cetatean roman, si nu o idee abstracta strict administrativa. Acest lucru vi l-au spus si cei zece mii de romani in noaptea in care s-a aflat rezultatul alegerilor. S-a cantat atunci Desteapta-te Romane, Treceti batalioane romane Carpatii, Traiasca duhul lui Iancu. S-a strigat ca Targu-Muresul are PRIMAR ROMAN. In acea noapte de istorie nu s-au intonat, domnule primar Florea, nici cantece maghiare pentru succesul dumneavoastra in alegeri si n-au fluturat nici steaguri secuiesti.
In acest context, citind scrisoarea dumnevoastra adresata secuilor, am constatat, cu stupoare, ca ati parasit postul de PRIMAR ROMAN din momentul in care ati inceput sa folositi expresia de ”Tinut Secuiesc” si sa reduceti toata problematica acestei ’regiuni’ la o chestiune strict mercantila. Prin folosirea in repetate randuri a sintagmei mai sus-amintite (pe care  ma indoiesc ca ati gasit-o  in documentele oficiale ale statului roman), nu faceti altceva decat sa recunoasteti  ca “Tinutul Secuiesc“ este o entitate aparte de sine statatoare; faptul ca va pronuntati mai apoi impotriva autonomiei lui, nici macar nu mai are importanta, din cauza faptului ca politica pasilor marunti a UDMR a dat deja roade: PRIMARUL ROMAN al celui mai important oras din zona mai sus pomenita a recunoscut ca Tinutul Secuiesc EXISTA; ba mai mult, edilul respectiv se pronunta impotriva autonomiei acestuia, folosind ca unice argumente considerente de ordin strict economice, ce pot fi demontate extrem de facil; ce va veti face, domnule primar Florea, daca UE va da maine o directiva prin care se pot acorda fonduri si unor regiuni ce pot fi transfrontaliere, sau unor regiuni sau “tinuturi” ce se pot “infrati” pe modelul oraselor cu alte regiuni din alte tari, fondurile respective putand fi si mai mari? Ce se intampla atunci cu “argumentele” economice? Ce veti mai spune daca maine agentiile de turism (sau de alt gen) vor spune ca pot trimite 10.000 de turisti straini in “Tinutul Secuiesc” a doua zi dupa ce acesta va deveni autonom?
Argumentele, domnule primar Florea, trebuie sa fie istorice, nationale, argumentele impotriva autonomiei unei regiuni din Romania sunt oasele albite de timp ale stramosilor care au murit pentru ca astazi sa puteti fi primar intr-un oras romanesc din Transilvania, pentru ca dumneavoastra sa nu fiti obligat sa invatati limba maghiara. Scrisoarea  prin care recunoasteti de fapt existenta teritoriala a “Tinutului Secuiesc” nu va deturna nici macar cu un milimetru gandirea comunitatii maghiare, dar, in schimb, se va putea cu succes anexa “steagului secuiesc”, care este falfait de UDMR prin toata Europa. Forta dumneavoastra nu poate sta in acceptarea ingaduitoare din partea maghiarilor ori a secuilor a functiei vremelnice pe care o ocupati. In TAINA  ISTORIEI NEAMULUI, alaturi de PRIMARUL ROMAN al orasului Targu-Mures este Rugaciunea unui Dac, rostita de pasii lui Eminescu care au sfintit Ardealul atunci cand l-au strabatut, sunt prefectii lui Avram Iancu, este scrasnetul mut al dintilor lui Horea si Crisan, cand se desavarseau pe roata pentru mantuirea Neamului Romanesc, sunt copiii de la Ip si Trasnea, in momentul in care plangand au trecut direct de la sanul mamei la imbratisarea lui Hristos, constientizand in acea clipa ca sangele lor face acest pamant mai puternic si mai romanesc.
Aceste argumente, domnule primar Dorin Florea, nu vor putea fi demontate niciodata, pentru ca sangele se spala greu, mult mai greu decat constiinta si considerentele economice.

Dr. Mihai Tarnoveanu

duminică, 8 decembrie 2013

Inchideti granitele!



Inchideti granitele!

Inchideti granitele, si nu lasati altele noi sa rasara in mijlocul nostru !
Constantin Brancoveanu este ucis de straini in anul 1714 .Horea se sfarseste pe aceeasi cruce ortodoxa ,cu genunchii sfaramati de atata ruga pentru Neam. Iancu Avram, luptatorul din munti  se inalta la cer cu ochii zdrobiti de deznadejdea pamanteana, dar lacrimand de fericirea iubirii de popor. Eminescu strange in  bratele sale toata suferinta, mangaind cu mainile noastre capul lui Mihai Viteazul; se stinge,  in timp ce scria cu litere de foc pe inimile romanilor epistola  dacilor spre nemurirea ROMANIEI , in fata lui  Dumnezeu. Necredinciosii l-au ucis. Dupa 224 de ani  de la ajungerea lui Brancoveanu la Tainele cele Vesnice, Neamul marturisitor de Hristos isi face semnul crucii in continuare; Corneliu Zelea Codreanu are parte de o moarte ritualica, intr-o zi sfanta pentru noi, atunci cand lupii deveneau mieii  lui Hristos. Calaii au fost tot de alt sange. Peste Carpati ,se aude de doua mii de ani in Biserica un strigat :"Usile,usile"!

Noi, Avram Iancu si Parintele Nicolae Streza.

Noi, Avram Iancu si Parintele Nicolae Streza.



Era aproape ora douasprezece noaptea, anul 1995, si tarnacopul, manuit de parintele Nicolae Streza, rasuna asurzitor in linistea orasului si in nelinistea noastra, sfaramand lantul care tintuia in beton masivul suport de lumanari din curtea Bisericii de Piatra din Tg Mures. Parintele avea 70 de ani, iar noi, cei din Grupul Horea, in jur de 20. A doua zi, ne luaseram angajamentul in fata opiniei publice muresene ca vom instala un suport de lumanari in fata statuii lui Avram Iancu de langa Catedrala Mare Ortodoxa ce trona in centrul orasului. Nu lasasem totul pe ultima suta de metri, in schimb fusesem destul de naivi sa credem ca un individ care isi desfasura activitatea in cadrul Garnizoanei Militare Mures ne poate ajuta in demersul nostru, conform promisiunilor lui; nu mica ne-a fost mirarea cand mai sus nenumitul s-a prezentat in fata noastra cu o tabla de 30 cm patrati care avea vreo zece gauri in ea. Atunci ne-am dat seama pentru prima data ca stelele din armata mai fac uneori schimb de experienta si cu alte constelatii, pentru bunul mers al lucrurilor pe pamant. La monumentului inchinat Craisorului Muntilor, in fiecare an, cu ocazia omagierii eroului, muresenii aprindeau sau mai bine zis incercau sa dea viata unor lumanari, care bineinteles se stingeau destul de repede, nu inainte insa de a murdari de fum soclul statuii, care devenea pe parcursul trecerii anilor din ce in ce mai negru; zambetele dispretuitoare ale ungurilor care treceau pe acolo atunci cand oamenii se chinuiau neputincios sa aprinda lumanari ma enervau la culme. Asa am luat hotararea montarii unui sfesnic in acel loc. Aprobare de la primarie nu am cerut (mi s-a parut ireal sa cer încuviintarea unui ungur, pentru a cinsti memoria lui Iancu Avram), in schimb am instiintat toate institutiile statului din judet de aceasta actiune si bineinteles presa locala. Cuvantul Liber, principalul cotidian din Targu-Mures, condus de domnul Lazar Ladariu, un roman prin venele caruia curge un nationalism autentic, ne-a salutat demersul cu entuziasm, celelalte ziare romanesti anuntand insa manifestarea cu destul de multa raceala. Gazeta ungureasca a inchis subiectul, facandu-ne extremisti. Dupa cum va povesteam la inceputul scrierii, cu o noapte inainte de eveniment, noi nu aveam in mainile noastre decat batjocoritorul “cadou” al insului cu diverse grade pe umar. Disperarea era mare, caci a doua zi urma sa ne facem de toata minunea, devenind niste “extremisti” care nu erau in stare sa se tina de cuvant. Dumnezeu insa ne-a luminat, aducandu-l in gandul nostru pe parintele Nicolae Streza, impreuna cu care, in trecut, organizaseram cateva conferinte, la una dintre ele fiind invitat si duhovnicul Manastirii Recea, Parintele Ioan, unul dintre putinii oameni care, in acele vremuri, vorbea deschis de Miscarea Legionara in urbea noastra. Parohul Bisericii de Piatra, in curtea careia se afla si Prima Scoala Romaneasca din Mures, desi era o ora inaintata, ne-a primit cu zambetul pe buze, ascultand cu rabdare problema noastra. Dupa cateva secunde, ochii au inceput sa-i scanteieze asemenea unui lup, si ne-a poruncit scurt : “Veniti cu mine!”. S-a oprit in fata celui mai mare suport de lumanari din curtea bisericii si m-a intrebat: “Asta e bun?”. “Pai, este foarte bun parinte, prea bun”, am ingaimat eu. “Atunci pune mana pe tarnacopul ala, si rupe lantul infipt in beton, ce mai astepti!”. M-am supus, dar dadeam cam cu sfiala, ca de, deasupra capului meu, sfintii, zugraviti pe poarta lacasului de cult si luminati de taina lunii, mi se parea ca se uitau cam mustrator la mine. ”Ia da, mai baiete, unealta aia incoace, ca vad ca esti cam timid astazi”, auzi dupa un rastimp vocea ca de tunet a parintelui. Stelele cerului dumnezeiesc ii argintau barba lunga si sprancenele stufoase incruntate de efortul depus. “Gata, luati-l, maine vreau sa aprind o lumanare pentru Craisorul nostru, altadata sa veniti direct la mine, nu va mai lasati incurcati de aia, eu sunt batran, stiu mai multe decat va inchipuiti, oricum, sunt mandru de ideea voastra, nu s-a gandit nimeni la asta pana acum. Hristos sa va dea putere si fericire”. “Multumim din suflet”, i-am raspuns, suind mai apoi lumanararul pe o masina care era mai mica decat el. Ajunsi in fata statuii, cativa politisti ne intampina zgomotosi, cerandu-ne bineinteles documentele aprobatoare pentru actiunea noastra. “Nu avem niciun act, ori ne lasati in pace, ori mergem la sectie si ne intocmiti un proces verbal in care sa specificati ca ati interzis amplasarea unui suport de lumanari in acest loc sfant. Voi nu sunteti romani?”. Trei dintre ei s-au retras, in schimb, ceilalti doi ne-au ajutat sa descarcam pretiosul obiect. Orologiul din centrul orasului arata ora douasprezece noaptea. Flacara a patru lumanari se indrepta spre sabia lui Iancu. Patru tineri, in acea noapte, au lasat somnul deoparte, si s-au gandit pana in rasarit la destinele lor inca nescrise si la Neamul Romanesc. A doua zi, am fost tot acolo, dar nu mai eram singuri, alaturi de noi au venit cateva mii de romani, iar cele patru lumini se transformasera intr-o torta, menita sa-i calauzeasca pasii lui IANCU AVRAM prin muntii Lumii de Apoi. Strainii, aflati pe margine, nu mai zambeau.