Revista 22 anunta cu mare emfaza ca s-au implinit 25 de ani de cand Gabriel Liiceanu a lansat "manifestul" "Apel catre lichele". Cred ca textul are de fapt doua "citiri", prima, cea superficiala, referindu-se la necesitatea retragerii pentru o perioada a "fostilor" intr-un plan secund din considerente cica morale. Adevaratul mesaj al textului se refera insa la necesitatea impartirii "bucatelor" intre cei noi si cei vechi, intr-o hora pe care-am putea-o numi "hai sa dam mana cu mana cei cu inima ne-romana." Unde mai pui la socoteala ca si fostii astia, "nu-i asa", vorba lui Brucan, sunt "fosti" rai (ceausistii, gen Fanus Neagu, Paunescu, Eugen Barbu, Vadim, dintre care unii au fost "recuperati" pe post de fantome nationaliste, fiindu-le atribuita o "utilitate") si fosti buni, adica vechea structura kominternista (Brucan, Iliescu, Mircea Malita, Sergiu si Mariana Celac etc). Apelul lui Liiceanu a dat imediat roade, structurile pliindu-se noii realitati: Silviu Brucan i-a facut cadou lui Gabriel Liiceanu Editura Politica comunista, sfatuindu-l totusi sa-i schimbe macar numele, luand astfel nastere Editura Humanitas, prin Andrei Plesu, ministrul culturii in guvernul Petre Roman, Vladimir Tismaneanu a fost deasemenea recuperat de prin scolile de la Frankfurt, imprietenindu-se sub egida "Marelui Soc" cu Ion Iliescu, afirmand cu sinceritate ca "Pe parcursul ultimilor 15 ani, Ion Iliescu a devenit o personalitate de varf a procesului democratic din Romania", firul rosu mergand pana la preaspalatul de nume straine Raport Final. Colaborarile fructuoase cu regimul Basescu si se pare ca si cu cel al proaspatului presedinte ales Iohannis (vazut de cei de la Revista 22 si GDS ca un "Oscar" pentru intreaga lor activitate), reconfirma cea de a doua citire a Apelului lansat in urma cu 25 de ani. La masa de catifea rosie se joaca ca la poker destinul Romaniei, cu maini moarte, cacialmale sau carti pe bune. Noi, taranii, românii nepliati pe "realitati", prea ancorati in trecut si bineinteles nestrabatuti de fiorul "democratiei", stam la o alta masa, una simpla, rotunda, de piatra. Are doisprezece scaune si Coloana Infinitului alaturi. Nu facem "jocuri" savante si poate nici averi, dar din cand in cand urcam in munti. Sau intr-un sat. Si ne rugam lui Hristos. Suntem români si punctum.
duminică, 4 noiembrie 2018
Putin, Lenin si ortodoxia
Pentru Vladimir Putin cadavrul imbalsamat al lui Vladimir Lenin este asemenea cu sfintele moaste din bisericile si manastirile ortodoxe.
"Multi spun despre mausoleu (al lui Lenin) ca nu ar corespunde traditiei. Ce nu se potriveste traditiei? Mergeti la grotele de la Peciorska Lavra din Kiev sau la cele din manastirea din Pskov ori de pe muntele Athos. Si acolo exista relicve de oameni sfinti" , a declarat Putin in momentul in care s-a pus problema ingroparii sau incinerarii lui Lenin si a desfiintarii mausoleului simbolului comunist. Cam la asta se rezuma vestita "credinta ortodoxa" a liderului de la Kremlin. Ori crede ca tot ce nu putrezeste intra in categoria sfintelor moaste (fapt putin probabil, deoarece creierul lui Putin este totusi mai mare ca o nuca), ori il considera intr-adevar pe Lenin un sfant al ortodoxiei ruse, sau mai bine zis al propriei sale credinte, care de fapt este una rosie ca Iadul, neavand nimic de-a face cu crestinismul.
Exista tot felul de "imbalsamati" ideologic, de substitute diavolesti, de fapt vectori ai lui Putin, in Rusia si nu numai. Partide asa-zis nationaliste, admiratori ai doctrinei Dughin, ziaristi sau lideri de opinie "democrati" sau "nationalisti", propovaduitori ai ortodoxiei fara neam, care misuna prin spatiul on-line, societate, biserici sau chiar pe langa manastiri pentru a sminti tineretul ridicand ode Moscovei in timp ce-si fac cu o viteza uimitoare cruci (de ai zice ca sunt antrenati pentru asta), fac parte de fapt din mausoleul lui Vladimir Putin. Dracul are diverse infatisari, de multe ori putand zambi chiar frumos...asta pana cand iti intra in casa sau in biserica.
"Multi spun despre mausoleu (al lui Lenin) ca nu ar corespunde traditiei. Ce nu se potriveste traditiei? Mergeti la grotele de la Peciorska Lavra din Kiev sau la cele din manastirea din Pskov ori de pe muntele Athos. Si acolo exista relicve de oameni sfinti" , a declarat Putin in momentul in care s-a pus problema ingroparii sau incinerarii lui Lenin si a desfiintarii mausoleului simbolului comunist. Cam la asta se rezuma vestita "credinta ortodoxa" a liderului de la Kremlin. Ori crede ca tot ce nu putrezeste intra in categoria sfintelor moaste (fapt putin probabil, deoarece creierul lui Putin este totusi mai mare ca o nuca), ori il considera intr-adevar pe Lenin un sfant al ortodoxiei ruse, sau mai bine zis al propriei sale credinte, care de fapt este una rosie ca Iadul, neavand nimic de-a face cu crestinismul.
Exista tot felul de "imbalsamati" ideologic, de substitute diavolesti, de fapt vectori ai lui Putin, in Rusia si nu numai. Partide asa-zis nationaliste, admiratori ai doctrinei Dughin, ziaristi sau lideri de opinie "democrati" sau "nationalisti", propovaduitori ai ortodoxiei fara neam, care misuna prin spatiul on-line, societate, biserici sau chiar pe langa manastiri pentru a sminti tineretul ridicand ode Moscovei in timp ce-si fac cu o viteza uimitoare cruci (de ai zice ca sunt antrenati pentru asta), fac parte de fapt din mausoleul lui Vladimir Putin. Dracul are diverse infatisari, de multe ori putand zambi chiar frumos...asta pana cand iti intra in casa sau in biserica.
sâmbătă, 3 noiembrie 2018
Legitimarea prin ortodoxie
năSCUT român în Harghita Covasna. Legitimarea prin ortodoxie.
Se pleaca crucile-n cimitir de-atata durere. Numele romanesti striga inabusite, stalcite de o alta limba. Acolo, pe dealurile si muntii din inima tarii se afla linia intai a frontului. Acolo in inima ei, Romania moare, sub ceardasul noilor grofi acompaniat cu mult talent de "orchestra" petardelor vadimiste care timp de zeci de ani au ridicat ca intr-un meci aranjat mingi peste mingi la fileu. In biserica nu se intra pocnind din talgere, nici injurand. Pe inima tarii nu se calca. Pierderea identitatii nationale a romanilor din acea zona este o realitate. Am stat personal de vorba cu taranii romani din Doboi Harghita si Dobolii de Jos Covasna. Multi dintre ei isi gaseau cu greu cuvintele romanesti. Toti insa se legitimau prin credinta ortodoxa, dovada ca, Biserica, prin IPS Ioan Selejan si-a facut cu varf si indesat datoria. Slava lui Dumnezeu. "Nea Ion, ce esti matale, roman sau ungur ?" Am intrebat un satean, vrand sa aflu cat de adanc au sapat strainii in sufletul lui. "Ortodox", mi-a raspuns scurt, facandu-si mai apoi cruce cu cele trei degete impreunate. "Sus pe deal mi-am ingropat tot neamul, acolo unde s-a tras in '40 cu tunul in biserica. Vroiau s-o darame, dar au tras pe langa si s-a facut o groapa mare de tot. Cand a murit maica-mea, Dumnezeu sa o ierte, in acel loc a trebuit sa o ingrop, ce sa fac, se nimeri ghiuleaua pe partea noastra de morminte..." In familie, desi erau toti romani, vorbeau amestecat ungureste si romaneste In acea casa a lui nea Ion este linia intai a frontului. Daca peste ani, copiii vor vorbi la gura sobei din bucataria acestui taran romaneste, inseamna ca am biruit in acest razboi. Capul si sufletul trebuie sa ne calauzeasca atunci cand pasim in satele romanesti de acolo, solutii pentru ca Ion sa ramana Ion si sa nu se "transforme" in Janos, crearea unor relatii economice si spirituale intre romanii care sunt pe cale sa se instraineze si noi, ceilalti romani de peste Carpati, acestea sunt necesitatile vremurilor
Cu sufletul curat am pasit impreuna prin padurile Dealului din Doboi si tot impreuna, noi romanii din toate colturile tarii am reusit sa le dam un prim semn taranilor din acele sate ca nu sunt abandonati. Nu se opreste totul aici. Actiunile vor continua, vor fi altfel, dar in acelasi duh; nu impotriv
Cu sufletul curat am pasit impreuna prin padurile Dealului din Doboi si tot impreuna, noi romanii din toate colturile tarii am reusit sa le dam un prim semn taranilor din acele sate ca nu sunt abandonati. Nu se opreste totul aici. Actiunile vor continua, vor fi altfel, dar in acelasi duh; nu impotriv
Andrei Ivantoc
Andrei Ivanţoc a luptat cu arma in mana impotriva ocupatiei rusesti in timpul Razboiului din Transnistria. Avem printre noi Eroi. A fost arestat de catre rusi in anul 1992, in primele luni, in perioada de ancheta fiind tinut in conditii extreme: nu a putut să se spele, nu a primit decât pâine și apa, a fost ținut în frig, a fost bătut in mod regulat, anchetat fără avocat, ținut sub izolare. Mărturiile au fost smulse în condiții de tortură; a fost drogat cu substanțe psihotrope. Dupa 15 ani, in 2007, a fost condus la granita Republicii Moldova pentru a fi eliberat. Autoritățile transnistrene i-au citit ordinul prin care se anunța că este persona non-grata pe teritoriul Transnistriei și nu are voie să revină înapoi. Dupa ce a fost scos din masina, Andrei Ivantoc a fugit spre stupoarea tuturor celor prezenti, inapoi pe teritoriul "statului" transnistrean. Rusii l-au crezut nebun; era intr-adevar nebun: nebun Pentru România. Iata ce a declarat unei jurnaliste: "N-am fugit doamnă, m-am întors în țară, pe pământ, la casa natală". Nu au fost indeajuns 15 ani de puscarie ruseasca, eroul nostru nu a uitat pentru care pamant a luptat. Comunistii l-au batut din nou si l-au aruncat cu forta peste "granita".
"Am spus și spun și acum că, dacă timpul s-ar întoarce înapoi, tot așa aș face, dar cu o altă gândire, poate mai bună. Îmi pare rău că suntem ocupați și mă doare că nu se face nimic." Cata tarie poate sta in acest om? Cata credinta? Si mai ales ce putem invata noi de la el? Nicio suferinta nu este prea grea, nicio fiara nu este prea puternica, nici o mlastina nu are destula deznadejde, pentru a ne impiedica sa luptam; impreuna Pentru România.
"Am spus și spun și acum că, dacă timpul s-ar întoarce înapoi, tot așa aș face, dar cu o altă gândire, poate mai bună. Îmi pare rău că suntem ocupați și mă doare că nu se face nimic." Cata tarie poate sta in acest om? Cata credinta? Si mai ales ce putem invata noi de la el? Nicio suferinta nu este prea grea, nicio fiara nu este prea puternica, nici o mlastina nu are destula deznadejde, pentru a ne impiedica sa luptam; impreuna Pentru România.
Un vers
Un vers
E ca un tanc,
Dar nu striveste pamantul, ci il sadeste.
Un vers
E ca un glont,
Dar nu doboara, ci ridica,
Un om, un sat sau chiar o tara.
Un vers e o armata de eroi,
Ce nu omoara ci cladeste
Un crez,
In jurul unei lacrimi de taran,
In jurul unei mame ce naste un roman.
Un crez,
Un vers: România.
E ca un tanc,
Dar nu striveste pamantul, ci il sadeste.
Un vers
E ca un glont,
Dar nu doboara, ci ridica,
Un om, un sat sau chiar o tara.
Un vers e o armata de eroi,
Ce nu omoara ci cladeste
Un crez,
In jurul unei lacrimi de taran,
In jurul unei mame ce naste un roman.
Un crez,
Un vers: România.
Mergeti la vot?
Mergeti la vot?
Mergeti mai bine in sate, mergeti in Romania. Veti avea cu cine vota.
Acolo traieste un tanar pe nume Ion, are in jur de douazeci de ani, dar munceste deja de o buna bucata de timp alaturi de taica-sau bucatica lui de pamant. Are visuri mari, sa-si cumpere un tractor, sa-si intemeieze o familie si daca va vrea Dumnezeu sa aiba si vreo doi trei copii.
Puteti vota si cu Marin, barbat in toata puterea, cu maini crapate de ogor, soare si vant. O mai gasiti acolo si pe Ana, femeia care faureste cozonaci, placinte si paine. Stie ierburi de leac, rugaciuni si povesti. Copiii ei canta in corul bisericii din sat.
Nea Vasile are 90 de ani, amintiri de pe front, doua medalii si tine tot satul cu intelepciunea lui; ar fi deci si el o alegere buna.
Oamenii acestia nu va promit nimic, dar daca ajungeti pe la ei in batatura, sunt convins ca veti primi o cana cu vin, o bucata de branza si un coltuc de paine. De la ei din ograda se poate zari turla bisericii, muntele cu nori pe crestet sau campia mangaiata de Hristos. Nu au programe electorale, nu au partide, fonduri europene sau conturi la vedere ori ascunse prin banci straine; nu au strategi sau campanii de imagine, televiziuni si ziare. Ei au doar stramosi, voievozi, eroi si haiduci. Ei au un nume... si sange ingropat adanc in pamant. Prin aceste lucruri se legitimeaza Ion, Marin, Vasile sau Ana, candidatii pentru Romania.
Eu cu unul dintre ei voi vota.
Mergeti mai bine in sate, mergeti in Romania. Veti avea cu cine vota.
Acolo traieste un tanar pe nume Ion, are in jur de douazeci de ani, dar munceste deja de o buna bucata de timp alaturi de taica-sau bucatica lui de pamant. Are visuri mari, sa-si cumpere un tractor, sa-si intemeieze o familie si daca va vrea Dumnezeu sa aiba si vreo doi trei copii.
Puteti vota si cu Marin, barbat in toata puterea, cu maini crapate de ogor, soare si vant. O mai gasiti acolo si pe Ana, femeia care faureste cozonaci, placinte si paine. Stie ierburi de leac, rugaciuni si povesti. Copiii ei canta in corul bisericii din sat.
Nea Vasile are 90 de ani, amintiri de pe front, doua medalii si tine tot satul cu intelepciunea lui; ar fi deci si el o alegere buna.
Oamenii acestia nu va promit nimic, dar daca ajungeti pe la ei in batatura, sunt convins ca veti primi o cana cu vin, o bucata de branza si un coltuc de paine. De la ei din ograda se poate zari turla bisericii, muntele cu nori pe crestet sau campia mangaiata de Hristos. Nu au programe electorale, nu au partide, fonduri europene sau conturi la vedere ori ascunse prin banci straine; nu au strategi sau campanii de imagine, televiziuni si ziare. Ei au doar stramosi, voievozi, eroi si haiduci. Ei au un nume... si sange ingropat adanc in pamant. Prin aceste lucruri se legitimeaza Ion, Marin, Vasile sau Ana, candidatii pentru Romania.
Eu cu unul dintre ei voi vota.
România ar fi mai fericită dacă...
Romania ar fi mai fericita daca...
Da, Romania ar fi mai fericita daca energiile oamenilor simpli care se consuma intr-o campanie electorala ar arde la fel de intens si atunci cand vine vorba de pamantul agricol si de padurile care se vand la pret de nimic strainilor, sau in momentul in care se terfeleste de catre indivizi gen Lucian Boia istoria neamului, istorie care nu se mai regaseste de fapt nici macar in manualele scolare; dar din pacate, Neamul nu poate fi chemat la televizor pentru a face audienta sau x puncte de rating...
Romania ar fi faraindoiala mai buna daca acele energii irosite in dispute care duc catre nimic( cuvant generic pentru clasa politica), s-ar aprinde si atunci cand companiile multinationale isi vand produsele otravite dar frumos impachetate in supermarketuri sub forma de alimente, in vreme ce taranul roman este sufocat de speculanti in fata unui aparat de stat mult prea indiferent sau chiar complice. Unde sunt marile energii si demonstratii de strada cand padurile cad sub securea noilor grofi sau "baroni"? De ce strada urla sub peturi ecologiste dar tace atunci cand Piatra lui Hristos este batjocorita de vocalizele stridente ale noilor "revolutionari"? Cine imi poate spune ca Romania va renaste din energia consumata intr-o campanie electorala in care se "bat" entitati straine de acest pamant, de acest sange care noua ne curge prin vine? Cand va certati voi intre voi pentru acesti irositori de foc, nu auziti in fundal hohotul sarcastic al Arhitectului?
Romania poate renaste, dar nu prin risipire, ci prin ridicarea unei troite lovita de un picior strain.
Nu va indreptati ochii catre ei spre salvare, ci catre voi insiva.
Sa ne ajute Dumnezeu!
Da, Romania ar fi mai fericita daca energiile oamenilor simpli care se consuma intr-o campanie electorala ar arde la fel de intens si atunci cand vine vorba de pamantul agricol si de padurile care se vand la pret de nimic strainilor, sau in momentul in care se terfeleste de catre indivizi gen Lucian Boia istoria neamului, istorie care nu se mai regaseste de fapt nici macar in manualele scolare; dar din pacate, Neamul nu poate fi chemat la televizor pentru a face audienta sau x puncte de rating...
Romania ar fi faraindoiala mai buna daca acele energii irosite in dispute care duc catre nimic( cuvant generic pentru clasa politica), s-ar aprinde si atunci cand companiile multinationale isi vand produsele otravite dar frumos impachetate in supermarketuri sub forma de alimente, in vreme ce taranul roman este sufocat de speculanti in fata unui aparat de stat mult prea indiferent sau chiar complice. Unde sunt marile energii si demonstratii de strada cand padurile cad sub securea noilor grofi sau "baroni"? De ce strada urla sub peturi ecologiste dar tace atunci cand Piatra lui Hristos este batjocorita de vocalizele stridente ale noilor "revolutionari"? Cine imi poate spune ca Romania va renaste din energia consumata intr-o campanie electorala in care se "bat" entitati straine de acest pamant, de acest sange care noua ne curge prin vine? Cand va certati voi intre voi pentru acesti irositori de foc, nu auziti in fundal hohotul sarcastic al Arhitectului?
Romania poate renaste, dar nu prin risipire, ci prin ridicarea unei troite lovita de un picior strain.
Nu va indreptati ochii catre ei spre salvare, ci catre voi insiva.
Sa ne ajute Dumnezeu!
Domnul Dincă nu se desparte de România.
"Cum se desparte un tânăr român de țara sa". Scrisoarea de nemulțumire care a devenit virală pe internet.
Pe tip il cheama Ștefan Moișanu si din "epistola" reiese ca desi este scolit si muncitor, a cam dat rateuri in viata. Toate neimplinirile sale personale le pune pe seama Romaniei, pe care in semn de protest vrea sa o paraseasca, prevestindu-i tarii bineinteles si un final trist: "Cred că vei muri bătrână și singură. Cei care te-au iubit și pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit se vor muta la alta când nu vei mai putea să le oferi nimic. Și mai cred că îți meriți soarta".
Mai putin ma intereseaza ca tanarul confunda Tara cu oamenii care ii conduc institutiile importante, indivizi care de fapt nu au in majoritatea cazurilor nimic romanesc in ei, ma intriga insa imensul sau egoism (e ca si cum as spune ca daca intr-un an nu s-au facut ca lumea cartofii de pe parcela mea, agricultura in general este foarte naspa si ca Dumnezeu e vinovat pentru pierderea recoltei) preluat ca prima stire, cu mare emfaza de site-ul Yahoo. Fara sa vreau l-am comparat pe acest "oropsit" cu sutele de oameni plecati la munca in alte tari pe care i-am cunoscut datorita profesiei mele. Oameni simpli, majoritatea moldoveni adusi de Ceausescu in Brasov pentru a lucra la Roman sau Tractorul, care dupa ce si-au vazut uzinele "privatizate", adica vandute pe doi lei, si-au luat lumea in cap si au plecat care pe unde. Pe niciunul nu l-am auzit insa condamnand Romania pentru acest lucru. Injurau politicienii, patronii, FMI-ul, Banca Mondiala, si tot ce vreti voi, numai tara nu. Unul dintre ei, mi-a ramas clar in minte, Dinca Stefan il cheama, fiind cumva reprezentativ pentru toti acei pacienti ai mei plecati pe dincolo:" Domnu Mihai, n-am plecat de bine, m-au dat astia afara de la uzina, cica nu mai mergea treaba, asa ca au dat utilajele la fier vechi, s-a ales praful de tot. Mi-am luat nevasta si copilul si m-am dus in Italia. Acum ingrijesc gradina unui bogatas, conte domnu Mihai, din ala vechi. Cand termin cu gradina, mai pun gresie si faianta pe la oameni prin casa; nu ma plang, dar stiti ce visez eu? Sa ma intorc in satul meu din Bacau, in Asau, sat mare cu tarani buni. Mai strang ceva banuti si acolo ma intorc, sa mai mangaii macar odata salcamii din spatele gradinii...ce vina au ei saracii...mai vreau sa mai dau odata cu sapa-n pamant, sa rasara de-acolo paine si vin, ca mosu meu a sadit acum trei ani butasi noi, si daca nu am grija lor vor muri uscati... ce vina au ei domnu Mihai?" Ochii albastri ai lui Dinca Stefan se umezisera usor, dar nu-si pierdura otelul. Vorbele si visele lui, care am aflat mai tarziu ca s-au si indeplinit, m-au facut sa cred ca, Romania nu va muri niciodata. De undeva, de acolo din comuna Asau, Stefan va avea grija ca Tara sa ramana tanara, va mangaia salcamii, va ingriji butasii si va face paine, in numele nostru si alaturi de noi.
Hristos sa-ti dea putere si fericire, domnu Dinca!
Pe tip il cheama Ștefan Moișanu si din "epistola" reiese ca desi este scolit si muncitor, a cam dat rateuri in viata. Toate neimplinirile sale personale le pune pe seama Romaniei, pe care in semn de protest vrea sa o paraseasca, prevestindu-i tarii bineinteles si un final trist: "Cred că vei muri bătrână și singură. Cei care te-au iubit și pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit se vor muta la alta când nu vei mai putea să le oferi nimic. Și mai cred că îți meriți soarta".
Mai putin ma intereseaza ca tanarul confunda Tara cu oamenii care ii conduc institutiile importante, indivizi care de fapt nu au in majoritatea cazurilor nimic romanesc in ei, ma intriga insa imensul sau egoism (e ca si cum as spune ca daca intr-un an nu s-au facut ca lumea cartofii de pe parcela mea, agricultura in general este foarte naspa si ca Dumnezeu e vinovat pentru pierderea recoltei) preluat ca prima stire, cu mare emfaza de site-ul Yahoo. Fara sa vreau l-am comparat pe acest "oropsit" cu sutele de oameni plecati la munca in alte tari pe care i-am cunoscut datorita profesiei mele. Oameni simpli, majoritatea moldoveni adusi de Ceausescu in Brasov pentru a lucra la Roman sau Tractorul, care dupa ce si-au vazut uzinele "privatizate", adica vandute pe doi lei, si-au luat lumea in cap si au plecat care pe unde. Pe niciunul nu l-am auzit insa condamnand Romania pentru acest lucru. Injurau politicienii, patronii, FMI-ul, Banca Mondiala, si tot ce vreti voi, numai tara nu. Unul dintre ei, mi-a ramas clar in minte, Dinca Stefan il cheama, fiind cumva reprezentativ pentru toti acei pacienti ai mei plecati pe dincolo:" Domnu Mihai, n-am plecat de bine, m-au dat astia afara de la uzina, cica nu mai mergea treaba, asa ca au dat utilajele la fier vechi, s-a ales praful de tot. Mi-am luat nevasta si copilul si m-am dus in Italia. Acum ingrijesc gradina unui bogatas, conte domnu Mihai, din ala vechi. Cand termin cu gradina, mai pun gresie si faianta pe la oameni prin casa; nu ma plang, dar stiti ce visez eu? Sa ma intorc in satul meu din Bacau, in Asau, sat mare cu tarani buni. Mai strang ceva banuti si acolo ma intorc, sa mai mangaii macar odata salcamii din spatele gradinii...ce vina au ei saracii...mai vreau sa mai dau odata cu sapa-n pamant, sa rasara de-acolo paine si vin, ca mosu meu a sadit acum trei ani butasi noi, si daca nu am grija lor vor muri uscati... ce vina au ei domnu Mihai?" Ochii albastri ai lui Dinca Stefan se umezisera usor, dar nu-si pierdura otelul. Vorbele si visele lui, care am aflat mai tarziu ca s-au si indeplinit, m-au facut sa cred ca, Romania nu va muri niciodata. De undeva, de acolo din comuna Asau, Stefan va avea grija ca Tara sa ramana tanara, va mangaia salcamii, va ingriji butasii si va face paine, in numele nostru si alaturi de noi.
Hristos sa-ti dea putere si fericire, domnu Dinca!
Gândul lui Marin, bunicul meu
Un gând de la Marin Tîrnoveanu, tataie al meu din satul Toporu, Teleorman.
“Ce cauți bă acasă la ora asta, nu trebuia să fii la școală?” "Ba da, dar m-au dat afară, au spus câ până nu te înscrii la colectiv nu mă mai primesc, cică o sa ajung cioban ca tine, când o sa fiu mare", îi răspunse taică-meu lui ăl bătrân, privindu-l cu un oarecare repros în ochi. Avea pe atunci vreo opt ani si nu înțelegea în ruptul capului ce are de-a face școala cu pământul si nici de ce doi țigani calici din sat ajunseseră peste noapte să conduca primăria.
“Deci n-am de- ales, trebuie să ma duc la colectivă...bine mă, du-te si spune-le că ma înscriu, oricum am rămas ultimul neînregimentat, se uită aștia la mine ca la o oaie nebună, iar tu doar nu o sa rămâi prostul satului numai că am eu boală pe ei. Imi voi lua eu odata si odata pământul înapoi, că nu vor trăi ei mai mult ca mine.” Marin fusese pe front împotriva rușilor, până dincolo de Nistru, stia că odata cu venirea lor în Romania, soarta ne este pecetluita, si ca vor aduce cu ei tot raul din tara lor.
In mai 1990, ma dusei la tara, hotarat sa-l conving pe tataie sa mearga la vot, sa-i stampileze pe liberali sau pe taranisti, ca sa nu ajunga Iliescu presedinte. Il luasem cu mine si pe bunicul Gheorghe din partea mamei, ca să am ”întăriri”, cum se zice.
,,Nu votez ba, tu n-auzi? Pe Iliescu nu-l vreau clar, ca e comunist, am luptat pe front impotriva lor, dar nici cu aia nu ma duc...e politicieni, e toti la fel, ce dracu..." "Pai cum, tataie, trebuie sa votezi!". "De ce trebuie ma, te da pe tine afara din scoala daca nu ma duc eu la vot?" "Nu, nu ma da...". " Pai atunci? Ba, stii care-i chestia acuma dupa rivolutia asta? In principiu am de ales, dar in fapt nu". Bunelul Gheorghe se apropie de noi clătinând ușor din cap pentru a-i confirma cuvântul lui ăl Bătrân. Cei doi tarani se privira ochi in ochi cateva secunde bune fara sa clipeasca macar. Atunci, in acea zi pe care n-am s-o uit niciodata a fost prima dar si ultima lor intalnire.
“Deci n-am de- ales, trebuie să ma duc la colectivă...bine mă, du-te si spune-le că ma înscriu, oricum am rămas ultimul neînregimentat, se uită aștia la mine ca la o oaie nebună, iar tu doar nu o sa rămâi prostul satului numai că am eu boală pe ei. Imi voi lua eu odata si odata pământul înapoi, că nu vor trăi ei mai mult ca mine.” Marin fusese pe front împotriva rușilor, până dincolo de Nistru, stia că odata cu venirea lor în Romania, soarta ne este pecetluita, si ca vor aduce cu ei tot raul din tara lor.
In mai 1990, ma dusei la tara, hotarat sa-l conving pe tataie sa mearga la vot, sa-i stampileze pe liberali sau pe taranisti, ca sa nu ajunga Iliescu presedinte. Il luasem cu mine si pe bunicul Gheorghe din partea mamei, ca să am ”întăriri”, cum se zice.
,,Nu votez ba, tu n-auzi? Pe Iliescu nu-l vreau clar, ca e comunist, am luptat pe front impotriva lor, dar nici cu aia nu ma duc...e politicieni, e toti la fel, ce dracu..." "Pai cum, tataie, trebuie sa votezi!". "De ce trebuie ma, te da pe tine afara din scoala daca nu ma duc eu la vot?" "Nu, nu ma da...". " Pai atunci? Ba, stii care-i chestia acuma dupa rivolutia asta? In principiu am de ales, dar in fapt nu". Bunelul Gheorghe se apropie de noi clătinând ușor din cap pentru a-i confirma cuvântul lui ăl Bătrân. Cei doi tarani se privira ochi in ochi cateva secunde bune fara sa clipeasca macar. Atunci, in acea zi pe care n-am s-o uit niciodata a fost prima dar si ultima lor intalnire.
Amandoi luptasera pe front impotriva rusilor si dupa intoarcerea in sat se impotrivira pe cat au putut ei colectivizarii si sovietizarii satelor lor. Cei doi erau bunicii mei. Eu eram in ultimul an de liceu si cu ajutorul parintilor mei, am reusit sa-i aduc fata in fata pe batranii mei; unul moldovean de pe malul Prutului, Gheorghe, si celalalt, muntean din Teleorman, Marin. Au inceput sa depene amintiri din razboi in jurul unei carafe de vin, mainile lor crestate de munca trantind uneori cu naduf cana de lut ars pe masa. Luptasera pe aceleasi linii de front si nu ar fi fost mare lucru sa nu se fi inalnit si acolo, printre gloante, sange si pamant recucerit. Dupa ce-si epuizasera prima serie de amintiri, rascoliti fiind de trecut, chemara mai aproape nepotul, care pana atunci statuse intr-un colt, fascinat de cele auzite. Ma lua "in primire", tataia Marin: "ba, tu asculti aici sau ce faci?" Ascult, tataie, ba chiar si bag la cap. "Pai, da, ca rusii sunt cei mai ai dracu, sa tii minte asta. Ca soldati sunt prosti gramada, in schimb sunt multi. Acum iar s-au suit pe noi, dar omul de la tara nu-si da seama. Tu vezi ba ce face Iliescu?" Vad, tataie, nu ti-am spus ca merg la manifestatie impotriva lui? "Sa mergi acolo, bine faci, ca asta e tot al rusilor, si nu numai el. Ba baiete politica sta in felul urmator: rusii are mai multe fete, capul este de drac, dar se schimba, ca sa-ti faca pe plac, sa te amageasca.. Acum cica e cu democratia, poate fi si cu taranii, cu tara adica, asa cum zicea tiganul ala comunist din sat de la noi cand ne-a bagat la colectiva, cica pentru prosperitate". Instinctiv, am inteles de pe atunci cuvintele batranilor. Am descifrat mai apoi intelesul lor traind anii post-revolutionari, fiind mai mult sau mai putin implicat in viata “cetatii”. Am regasit indivizi precum Tismaneanu Vladimir, Patapievici Horia, Cornea Andrei, Roman Petre, Brucan Silviu, Liiceanu Gabriel, bineinteles Iliescu Ion, si altii de teapa lor, raspanditi in tabere aparent diferite, cu discursuri bine mestesugite, invatate in fata oglinzii, capabile sa-i sminteasca pe multi, dar toti luptand pe acelasi front antiromânesc: impotriva lui Gheorghe si Marin, impotriva României.
Am plecat cam suparat de la tara, neintelegand ce a vrut sa-mi spuna al batran, dar acum, dupa aproape 25 de ani, cand (sau daca) ma voi duce la vot, nu stiu de ce dar am impresia ca cineva ma va privi, de data aceasta din cer, cu un zambet usor ironic in coltul gurii:"Ti-am spus eu, ba? Mai ascultă si de ăi bătrâni!
Datoria mea
Mi-a spus cineva ca traiesc in trecut si ca zugravesc Romania in culori idilice, ca religia predata in scoli face rau copiilor si ca satul romanesc nu mai e ce a fost odata. Fiecare insa are dreptul la propria-i opinie. Mass-media are dreptul sa arunce cu noroi peste Tara, eu am datoria sa incerc cu mijloacele mele extrem de putine sa sterg acel noroi. Politicienii cu putere mare au dreptul sa loveasca cu piciorul icoanele din scoli, eu am datoria sa le ridic, sarut si mangai. Cohorte de deviati sexual au dreptul sa pangareasca imaginea satului romanesc exprimandu-si ''ideologia'' la Muzeul Taranului Roman, eu am datoria sa-i sterg taranului de pe obraz scuipatul. Lucian Boia are dreptul sa stearga eroii din Istoria Nationala, eu am datoria sa ma inchin in fata lor. Nu traiesc in trecut, consider insa ca avem nevoie de modele si simboluri pentru a sti cum sa ne indreptam, caci da, poporul de astazi este ratacit dar nu rau. Intradevar, culorile Romaniei din aceste vremuri nu sunt idilice, dar tabloul nu trebuie murdarit si mai mult, ci doar sters de praf cu credinta si smerenie. Eroii si sfintii romani sunt acolo, in firele adanci ale panzei, de noi depinde daca le ingropam mai adanc sau le ''restauram'' aducandu-le in prim-plan. Intr-o lume in care mai toti au asadar numai drepturi eu consider ca am numai indatoriri, simtindu-ma insa liber; liber sa cred in Hristos si in Neam, liber sa fiu convins ca Romania este Gradina Maicii Domnului, liber sa cred ca eroii si sfintii romani sunt acele modele in stare sa ne ridice, pe noi, poporul nevrednic, la loc in Istorie.
In fotografie este Gheorghe Hasu, luptator anticomunist din Muntii Fagarasului si sotia sa. Gheorghe Hasu nu mai traieste. A murit pentru tara. Sotia lui traieste, crede in Hristos si in faptul ca barbatul ei nu a murit in zadar. Eu sunt alaturi de ea, in fata Icoanei.
In fotografie este Gheorghe Hasu, luptator anticomunist din Muntii Fagarasului si sotia sa. Gheorghe Hasu nu mai traieste. A murit pentru tara. Sotia lui traieste, crede in Hristos si in faptul ca barbatul ei nu a murit in zadar. Eu sunt alaturi de ea, in fata Icoanei.
NăScut Român
Cand tragi aer in piept si-ti miroase a biserica de tara
Si a fan proaspat cosit,
Te uda ploaia plansa de stramosii din munti
Si-atunci simti dureros pana-n prasele
Ca esti naScut Roman...
Si te ridici din genunchi.
Si a fan proaspat cosit,
Te uda ploaia plansa de stramosii din munti
Si-atunci simti dureros pana-n prasele
Ca esti naScut Roman...
Si te ridici din genunchi.
Înșelătorul
Inselatorul, pentru a seduce (cuceri) omenirea, a inventat razboiul asimetric.
Rusia, folosindu-se de tacticile partii mai slabe din cadrul acestei confruntari atipice, ("războiul asimetric poate fi privit ca un tip de război în care o forţă superioară, pregătită după o anumită doctrină, se confruntă cu un oponent dificil de identificat şi de lovit şi cu care nu poate stabili un dialog coerent şi permanent"- definitie extrasa din BULETINUL DE TEORIE MILITARĂ EDITAT DE STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE ), reuseste sa castige teren si la propriu si la figurat, atat in Ucraina cat si in Europa. Una dintre tacticile neconventionale ale Moscovei consta in neutilizarea insemnelor militare specifice de catre soldatii rusi in Ucraina, fapt menit sa creeze iluzia (ridicola) ca ea, Rusia, nu se implica militar in conflict. Isi atribuie astfel rolul de arbitru intre "fantomele" din Ucraina, rusofone, dar, "nu-i asa", vorba lui Brucan, nu rusesti, si UE plus SUA, avand in acest fel un spatiu confortabil de negociere, ea nefiind oficial parte combatanta directa, din punct de vedere militar. Dar aceasta este latura cea mai spectaculoasa a confruntarii. Rusia isi trimite "fantomele" fara insemne si in politica europeana, partidele "nationaliste" proaspat intrate in PE fiind varful de lance, Jobbikul maghiar constituindu-se in exemplul cel mai elocvent. Se reuseste astfel pervertirea nationalismului si a unei reactii perfect legitime de respingere a antivalorilor promovate de doctrina UE. "Nationalistii" europeni nu si-ar merita ghilimelele daca s-ar rezuma la proclamarea propriei identitati etnice si la o critica binevenita dupa cum spuneam mai sus la adresa "europenistilor" si nu i-ar mai pieptana cu atata grija barba lui Alexander Dughin, ideologul reinventarii URSS, jucand astfel rolul unor idioti utili sau fiind pur si simplu arme neconventionale in slujba Moscovei.
As vrea sa cred ca in Romania umbrele Rusiei nu-si vor gasi locul si vor fi respinse instictiv de catre cei ce cred cu adevarat in Neamul Romanesc, nu de alta dar nu as vrea ca șablonul "daca esti nationalist inseamna ca votezi cu Vadim" să fie înlocuit cu altul, livrat pe aceeasi filiera moscovita: "daca esti nationalist, inseamna ca esti prorus".
As vrea sa cred ca in Romania umbrele Rusiei nu-si vor gasi locul si vor fi respinse instictiv de catre cei ce cred cu adevarat in Neamul Romanesc, nu de alta dar nu as vrea ca șablonul "daca esti nationalist inseamna ca votezi cu Vadim" să fie înlocuit cu altul, livrat pe aceeasi filiera moscovita: "daca esti nationalist, inseamna ca esti prorus".
Oisteanu si fosta doamnă Hurezeanu
In foto este Andrei Oisteanu, alaturi de Lucian Boia si o muiere, Alexandra Laignel-Lavastine, fosta Hurezeanu, autoarea cartii "Cioran, Eliade, Ionesco. L'oubli du fascisme", prin care se incearca aruncarea oprobiului public european asupra romanilor Mircea Eliade si Emil Cioran, lipindu-le acestora pe carti eticheta de fascisti, Eugen Ionescu fiind prezentat complice la "crima". Dar nu despre muiere vreau sa vorbesc, ci despre Oisteanu, născut ca fiu al lui Mihail Oigenstein și Bella Oișteanu, unchiul sau patern fiind ideologul comunist Leonte Rautu (Lev Oigenstein). Origini bune, apucaturi si mai bune. Asemenea predecesorilor sai, continua "uciderea" lui Eminescu . Apare astfel cartea "Narcotice in Cultura Romana", promovata intens de catre Grupul de Dialog Social, prin Revista 22 si Dilema, volumul avand parte de recenzii extrem de favorabile in publicatiile amintite. Episodul se inscrie astfel cu succes in filmul de propaganda antiromaneasca, avand ca scop subminarea increderii identitare (etnice) si minimalizarea culturii romanesti majore. Principalul atac se da bineinteles la Eminescu, acesta fiind prezentat ca fiind consumator de droguri (pentru ca i s-ar fi dat morfina in timpul internarii sale, apud George Calinescu), toata constructia eminesciana (politica si literara) fiind subliminal decredibilizata, totul coroborandu-se in mod "logic" cu vestita "boala". Ma intreb, totusi, de ce naiba acest Oisteanu Oigenstein s-a facut etnolog, ura lui fata de etnia romaneasca fiind evidenta. Cred ca din acelasi motiv pentru care unii oameni devin entomologi (adica se ocupa cu studiul insectelor): pentru a sti cum actioneaza ganganiile (era sa spun goimii) si a gasi solutii optime pentru uciderea lor.
Procesul comunismului...asteptăm nume noi
Astept cu interes nume noi, gen Marcusohn, Grunberg sau Brukner, altfel va crede lumea ca ne-am omorat noi intre noi.
Urmaresc cu atentie inceputul proceselor fostilor tortionari comunisti, in speranta, desarta insa, ca adevarul va fi dezvaluit. Adevarul profund ramane insa ascuns si tare ma tem ca acesta dezvaluire relativ brusca a unora dintre UNELTELE regimului rosu face parte dintr-un scenariu nebanuit de pervers. In anii ‘50, majoritatea membrilor aparatului de partid si de stat din Romania erau straini de Neamul Romanesc, într-o proportie de peste 90%. Organic, comunismul nu a avut nimic românesc în el. Dau numai cateva nume reprezentative: Gheorghe Pintilie (n. Timofei Bodnarenko), general de Securitate, care a condus Direcția Generală a Securității Poporului (1948-1963), Mihai Dulgheru alias Mişa Dulberger, şeful Direcţia a V-a a Securităţii Poporului, Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, Iosif Kisinevski, născut Jakob Roitman, Vasile Luca, născut László Luka, casatorit cu Betty Birnbaum, veterană a Războiul Civil Spaniol (vicepresedinti ai Consiliului de Ministri din Guvernul Groza), Teohari Georgescu alias Tescovici Burăh (ministru de interne), Walter Roman, născut Ernő Neuländer, ministrul Postelor si Telecomunicatiilor, Silviu Brucan (n. Saul Bruckner), redactor sef la Scanteia, ambasador în Statele Unite si la ONU, si nu in ultimul rand, Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg), subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) si secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961), vestit pentru dirijarea "fenomenului Pitesti", adica a celui mai crunt experiment de tortura pshihica si fizica cunoscut vreodata in lume, actiunea sa fiind concentrata pe studentii legionari incarcerati la Pitesti si Aiud, cu alte cuvinte, pe cele mai puternice elemente naționaliste romanesti. Inchizand aceasta paranteza ma intorc in prezent si constat ca in aceste procese nu apare niciun străin, in ciuda faptului evident ca acestia erau majoritari in aparatul de represiune comunist, procesele seamanand parca cam mult cu asa-zisul proces al comunismului initiat de Vladimir Tismaneanu, el insusi urmas de bolsevici, parintii sai fiind Leonte Tismăneanu si Hermina Marcusohn, ambii membri marcanti ai Kominternului. Ce se urmareste de fapt? "Spalarea" comunismului de esenta straina, romanizarea fortata a acestuia si inducerea ideii (ventilata de GDS si Revista 22, via Soros) ca ideologia comunista nu a fost nociva din cauza internationalismului si ateismului promovat de ea, ci, culmea, datorita "nationalismului" lui Ceausescu. Se "imblanzeste" astfel indirect perceptia fata de Rusia, tot raul fiind transferat printr-o imbratisare fortata si perversa victimei, poporul roman, care "n’asa", vorba lui Brucan, este "stupide people" si inghite pe nemestecate teoriile create in laboratoarele Noii Ordini.
Urmaresc cu atentie inceputul proceselor fostilor tortionari comunisti, in speranta, desarta insa, ca adevarul va fi dezvaluit. Adevarul profund ramane insa ascuns si tare ma tem ca acesta dezvaluire relativ brusca a unora dintre UNELTELE regimului rosu face parte dintr-un scenariu nebanuit de pervers. In anii ‘50, majoritatea membrilor aparatului de partid si de stat din Romania erau straini de Neamul Romanesc, într-o proportie de peste 90%. Organic, comunismul nu a avut nimic românesc în el. Dau numai cateva nume reprezentative: Gheorghe Pintilie (n. Timofei Bodnarenko), general de Securitate, care a condus Direcția Generală a Securității Poporului (1948-1963), Mihai Dulgheru alias Mişa Dulberger, şeful Direcţia a V-a a Securităţii Poporului, Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, Iosif Kisinevski, născut Jakob Roitman, Vasile Luca, născut László Luka, casatorit cu Betty Birnbaum, veterană a Războiul Civil Spaniol (vicepresedinti ai Consiliului de Ministri din Guvernul Groza), Teohari Georgescu alias Tescovici Burăh (ministru de interne), Walter Roman, născut Ernő Neuländer, ministrul Postelor si Telecomunicatiilor, Silviu Brucan (n. Saul Bruckner), redactor sef la Scanteia, ambasador în Statele Unite si la ONU, si nu in ultimul rand, Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg), subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) si secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961), vestit pentru dirijarea "fenomenului Pitesti", adica a celui mai crunt experiment de tortura pshihica si fizica cunoscut vreodata in lume, actiunea sa fiind concentrata pe studentii legionari incarcerati la Pitesti si Aiud, cu alte cuvinte, pe cele mai puternice elemente naționaliste romanesti. Inchizand aceasta paranteza ma intorc in prezent si constat ca in aceste procese nu apare niciun străin, in ciuda faptului evident ca acestia erau majoritari in aparatul de represiune comunist, procesele seamanand parca cam mult cu asa-zisul proces al comunismului initiat de Vladimir Tismaneanu, el insusi urmas de bolsevici, parintii sai fiind Leonte Tismăneanu si Hermina Marcusohn, ambii membri marcanti ai Kominternului. Ce se urmareste de fapt? "Spalarea" comunismului de esenta straina, romanizarea fortata a acestuia si inducerea ideii (ventilata de GDS si Revista 22, via Soros) ca ideologia comunista nu a fost nociva din cauza internationalismului si ateismului promovat de ea, ci, culmea, datorita "nationalismului" lui Ceausescu. Se "imblanzeste" astfel indirect perceptia fata de Rusia, tot raul fiind transferat printr-o imbratisare fortata si perversa victimei, poporul roman, care "n’asa", vorba lui Brucan, este "stupide people" si inghite pe nemestecate teoriile create in laboratoarele Noii Ordini.
Malita
Drumul de la Mircea Malita la Remus Pricopie sau de ce Clubul de la Roma ne invata cum sa devenim dobitoci. Inteleg ca ati racit de tot "razboiul rece", dar cu invatamantul romanesc ce naiba ati avut?
Gheseft misto, avand in vedere ca popoarele transformate in populatii inghit pe nemestecate (negandite) aproape orice, chiar si pe cei mai reprezentativi ministri ai "educatiei" nationale care au nenorocit pur si simplu invatamantul romanesc, toti membri ai Clubului de la Roma: Ecaterina Andronescu, Andrei Marga si Remus Pricopie. Specific faptul ca acest Club de la Roma nu este o cafenea din Centrul Vechi, ci o loja masonica, si nu una oarecare, ci cam cea mai tare din Europa, al carei presedinte este Calin Georgescu, organizatorul recentei vizite a lui Dughin in Romania. Individul din fotografie este Mircea Malita, vechi comunist, autor al recentei carti "Cold War Dimplomacy", lansata cu mare fast in Romania la Biblioteca Centrala Universitara in prezenta ministrului Educatiei Pricopie - Remus, a guvernatorului Bancii Nationale - Mugur Isarescu (presedintele Clubului din Romania, dar asta e mare scula la Trilaterala), Emil Hurezeanu si culmea, ("culmea" este pentru cunoscatori, "subiectul" fiind oarecum "atins" de altcineva, vechi prieten de-al meu), Dan Dungaciu, ajuns datorita turbulentelor geopolitice directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane. Si totusi, cine a fost acest Mircea Malita in fata caruia se "inchina" decidentii actuali? Calin Georgescu vorbeste despre el extrem de admirativ afirmand cu ocazia lansarii cartii sale "Un ideal comun" ca “personal sunt extrem de onorat să fiu în preajma unui colectiv de autori şi mai presus de orice să mă aflu, zic eu nemeritat, pe o copertă alături de maestrul meu Profesorul Mircea Maliţa, căruia de fapt îi datorez cunoaşterea şi percepţia acestei lumi”, iar tovarasul Ilici Iliescu ne lamureste pe deplin: “Mircea Maliţa este cel care m-a iniţiat în problemele mişcării studenţeşti şi ale Uniunii Internaţionale a Studenţilor” (controlata de KGB). Malita a fost președinte al UNSR (Uniunea Națională a Studenților din România, ani in care Kominternul facea legea in Romania si suprima studentimea nationalista, membrii UNSR, studentii comunisti, indicand Securitatii studentii anticomunisti care urmau sa fie arestati. Despre asta aduc marturie multi detinuti politic, printre care Ion Gavrila Ogoranu, Mitropolitul Bartolomeu Anania si Dr. Teofil Mija, exemplificand cu ce s-a intamplat la Cluj dupa greva studenteasca anticomunista si antirevizionista), director al Bibliotecii Academiei între 1950-1955, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, ministru al Învățământului (1970 - 1972), ambasador în Elveția (1980 - 1982), iar apoi ambassador în SUA (până în 1984). Comunist vechi si loial, resuscitat in ultimul timp de "fratii" mai tineri de loja, acestia parand a avea nevoie de "scoala veche" pentru a putea face fata noilor provocari; eu cred insa ca fara bacul absolvit la "scoala veche" noii baieti nu prea au ce cauta nici in Club nici in politica mare, adica aceea care face Romania tot mai mica. Apropo de bac, dupa noua ordonanta de urgenta data de Ponta, examenul se poate da de vreo trei ori, adica se merge pe principiul, neinvatat sa fii, noroc sa ai si, in cele din urma, daca e sa te iei dupa ordonanta (adica dupa ordine) poti sa fii student si fara bac, mai ales la universitatile particulare, al caror "tatic" a fost in anii 90 Mihai Sora, si el membru intr-un fel de loja (GDS). Asadar, elitistii de la Roma impun prin lege in Romania o programa anti-elitista, o spalare oficiala a creierelor, implementand in invatamantul romanesc surogate menite sa inlocuiasca adevaruri cultural-istorice (pe modelul Lucian Boia, un instrument agramat din punct de vedere istoric). Perversitatea "maestrilor" devine desavarsita prin faptul ca, cu noua programa, nu trebuie sa-ti bati capul prea mult, se retine totul extrem de usor: vreo doi- trei domnitori care nici ei nu au facut prea mare lucru pe aici, doar noi n-am batut pe nimeni, un Eminescu care a murit “bineinteles” de sifilis, niste daci care au murit si ei cu totii la ordin...un pic mai greu este cu national-comunismul, chestia asta avand alocate mai multe randuri decat toti voievozii Neamului la un loc in manuale, pe deasupra avand parte si de bibliografie obligatorie din Revista 22...a dracului bibliografie....(deasemenea pentru cunoscatori)...
Gheseft misto, avand in vedere ca popoarele transformate in populatii inghit pe nemestecate (negandite) aproape orice, chiar si pe cei mai reprezentativi ministri ai "educatiei" nationale care au nenorocit pur si simplu invatamantul romanesc, toti membri ai Clubului de la Roma: Ecaterina Andronescu, Andrei Marga si Remus Pricopie. Specific faptul ca acest Club de la Roma nu este o cafenea din Centrul Vechi, ci o loja masonica, si nu una oarecare, ci cam cea mai tare din Europa, al carei presedinte este Calin Georgescu, organizatorul recentei vizite a lui Dughin in Romania. Individul din fotografie este Mircea Malita, vechi comunist, autor al recentei carti "Cold War Dimplomacy", lansata cu mare fast in Romania la Biblioteca Centrala Universitara in prezenta ministrului Educatiei Pricopie - Remus, a guvernatorului Bancii Nationale - Mugur Isarescu (presedintele Clubului din Romania, dar asta e mare scula la Trilaterala), Emil Hurezeanu si culmea, ("culmea" este pentru cunoscatori, "subiectul" fiind oarecum "atins" de altcineva, vechi prieten de-al meu), Dan Dungaciu, ajuns datorita turbulentelor geopolitice directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane. Si totusi, cine a fost acest Mircea Malita in fata caruia se "inchina" decidentii actuali? Calin Georgescu vorbeste despre el extrem de admirativ afirmand cu ocazia lansarii cartii sale "Un ideal comun" ca “personal sunt extrem de onorat să fiu în preajma unui colectiv de autori şi mai presus de orice să mă aflu, zic eu nemeritat, pe o copertă alături de maestrul meu Profesorul Mircea Maliţa, căruia de fapt îi datorez cunoaşterea şi percepţia acestei lumi”, iar tovarasul Ilici Iliescu ne lamureste pe deplin: “Mircea Maliţa este cel care m-a iniţiat în problemele mişcării studenţeşti şi ale Uniunii Internaţionale a Studenţilor” (controlata de KGB). Malita a fost președinte al UNSR (Uniunea Națională a Studenților din România, ani in care Kominternul facea legea in Romania si suprima studentimea nationalista, membrii UNSR, studentii comunisti, indicand Securitatii studentii anticomunisti care urmau sa fie arestati. Despre asta aduc marturie multi detinuti politic, printre care Ion Gavrila Ogoranu, Mitropolitul Bartolomeu Anania si Dr. Teofil Mija, exemplificand cu ce s-a intamplat la Cluj dupa greva studenteasca anticomunista si antirevizionista), director al Bibliotecii Academiei între 1950-1955, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, ministru al Învățământului (1970 - 1972), ambasador în Elveția (1980 - 1982), iar apoi ambassador în SUA (până în 1984). Comunist vechi si loial, resuscitat in ultimul timp de "fratii" mai tineri de loja, acestia parand a avea nevoie de "scoala veche" pentru a putea face fata noilor provocari; eu cred insa ca fara bacul absolvit la "scoala veche" noii baieti nu prea au ce cauta nici in Club nici in politica mare, adica aceea care face Romania tot mai mica. Apropo de bac, dupa noua ordonanta de urgenta data de Ponta, examenul se poate da de vreo trei ori, adica se merge pe principiul, neinvatat sa fii, noroc sa ai si, in cele din urma, daca e sa te iei dupa ordonanta (adica dupa ordine) poti sa fii student si fara bac, mai ales la universitatile particulare, al caror "tatic" a fost in anii 90 Mihai Sora, si el membru intr-un fel de loja (GDS). Asadar, elitistii de la Roma impun prin lege in Romania o programa anti-elitista, o spalare oficiala a creierelor, implementand in invatamantul romanesc surogate menite sa inlocuiasca adevaruri cultural-istorice (pe modelul Lucian Boia, un instrument agramat din punct de vedere istoric). Perversitatea "maestrilor" devine desavarsita prin faptul ca, cu noua programa, nu trebuie sa-ti bati capul prea mult, se retine totul extrem de usor: vreo doi- trei domnitori care nici ei nu au facut prea mare lucru pe aici, doar noi n-am batut pe nimeni, un Eminescu care a murit “bineinteles” de sifilis, niste daci care au murit si ei cu totii la ordin...un pic mai greu este cu national-comunismul, chestia asta avand alocate mai multe randuri decat toti voievozii Neamului la un loc in manuale, pe deasupra avand parte si de bibliografie obligatorie din Revista 22...a dracului bibliografie....(deasemenea pentru cunoscatori)...
Dughin, Clubul de la Roma
Limitarea cresterii populatiei planetare este o solutie pentru "un viitor luminos" sau... iluminat. Solutia este propusa de Clubul de la Roma. Oficial nu se precizeaza si care ar fi metodele prin care s-ar putea ajunge la acest lucru. Satanism curat, nu-i asa? Ei bine, Calin Georgescu (prezentat ca fiind o solutie salvatoare pentru tara de un actor, altfel talentat, si "frate" al kaghebistului Serghei Celac), presedintele Clubului de la Roma pe Europa, alaturi de Mircea Popa, singurul disident roman care a cerut azil politic in URSS, i-a organizat lui Dughin zilele trecute o vizita in Romania. Cred ca, incet, incet, aflam si metodele "magice" ale injumatatirii populatiei lumii (astia gandesc totul la nivel global), deoarece Rusia tocmai ce a declansat razboiul din Ucraina, uitandu-se destul de urat si spre "Europa homosexuala", desi pe aceasta din urma ar trebui sa o lase sa moara incet, "limitarea numarului" petrecandu-se de la sine, conform orientarii sexuale. Nu inteleg insa ce are «port-drapelul ortodoxiei» cu Ucraina. In schimb, Austria, generatoarea vestitei femei cu barba de la Eurovision este perfecta (probabil numai buna de anexat la Eurasia). Este perfecta inca din !968 cand OMV devenea prima firma occidentala din lume care semna un contract pe termen lung cu cea mai mare companie KGB-ista a URSS: GAZPROM. "Prietenia" intre popoare continua si astazi, OMV semnand recent, spre stupoarea Uniunii Europene, dar nu si a Germaniei, un acord de construire a gazoductului South Stream.
vineri, 2 noiembrie 2018
Dughin si GDS
Alexandr Dughin si Grupul pentru Dialog Social.
Sau cum Rusia nu mai baga la pompa benzina de 95 in UE, ci direct kerosen.
"National-comunismul" era o sintagma des folosita pe la noi, mai ales la inceputurile anilor 90", de catre Grupul pentru Dialog Social si Revista 22, deci de mediile internationaliste si masonice pentru a compromite nationalismul. "Extremele se atrag" era o alta teorie, menita sa o completeze pe cea dintai. In acelasi timp, a fost scos din joben Vadim Tudor, un "quod erat demonstrandum" atat de necesar "constructiilor" mai sus amintite. Vadim insa era la nivel de gradinita, se enerva repede, nu prea stia sa deseneze simboluri si avea un vocabular "national-comunist" destul de restrans, ii baga in ma-sa pe unguri, mai spunea vreo doua, trei "bune" despre nea Nicu si cam atat. Facultatea ,masteratul si doctoratul, se fac in schimb, bineinteles, la Moscova. Sef de catedra este Alexander Dughin, care se straduieste magistral sa demonstreze ca sintagmele celor de la GDS sunt adevarate; adica ce face? Alimenteaza cu kerosen de cea mai buna calitate masinariile ideologiei internationaliste, ale masonilor care conduc institutiile europene, generatoare de "power gay" si alte lucruri "dragute" de acest gen. Ce face Dughin? Infiinteaza Partidul National Bolsevic, impreuna cu alti indivizi cu multe stelute rosii pe umar. Poza afisata reda cel mai bine "lucratura" : salutam ca nazistii( nationalistii, in viziunea europeana), dar avem in suflet "secera si ciocanul". Magna cum laude, tovarase Dughin! Supermisto, cum ar zice Iliescu sau magnific, dupa Tismaneanu( astia sunt aia doi care cica nu vorbeau intre ei). Liiceanu in extaz, cred ca face lucruri nefiresti cu bmw-ul personal Siegfried. Si totusi, cine a fost primul, oul sau gaina ? Cred ca Moscova. Ai dracu' nemti!
Sau cum Rusia nu mai baga la pompa benzina de 95 in UE, ci direct kerosen.
"National-comunismul" era o sintagma des folosita pe la noi, mai ales la inceputurile anilor 90", de catre Grupul pentru Dialog Social si Revista 22, deci de mediile internationaliste si masonice pentru a compromite nationalismul. "Extremele se atrag" era o alta teorie, menita sa o completeze pe cea dintai. In acelasi timp, a fost scos din joben Vadim Tudor, un "quod erat demonstrandum" atat de necesar "constructiilor" mai sus amintite. Vadim insa era la nivel de gradinita, se enerva repede, nu prea stia sa deseneze simboluri si avea un vocabular "national-comunist" destul de restrans, ii baga in ma-sa pe unguri, mai spunea vreo doua, trei "bune" despre nea Nicu si cam atat. Facultatea ,masteratul si doctoratul, se fac in schimb, bineinteles, la Moscova. Sef de catedra este Alexander Dughin, care se straduieste magistral sa demonstreze ca sintagmele celor de la GDS sunt adevarate; adica ce face? Alimenteaza cu kerosen de cea mai buna calitate masinariile ideologiei internationaliste, ale masonilor care conduc institutiile europene, generatoare de "power gay" si alte lucruri "dragute" de acest gen. Ce face Dughin? Infiinteaza Partidul National Bolsevic, impreuna cu alti indivizi cu multe stelute rosii pe umar. Poza afisata reda cel mai bine "lucratura" : salutam ca nazistii( nationalistii, in viziunea europeana), dar avem in suflet "secera si ciocanul". Magna cum laude, tovarase Dughin! Supermisto, cum ar zice Iliescu sau magnific, dupa Tismaneanu( astia sunt aia doi care cica nu vorbeau intre ei). Liiceanu in extaz, cred ca face lucruri nefiresti cu bmw-ul personal Siegfried. Si totusi, cine a fost primul, oul sau gaina ? Cred ca Moscova. Ai dracu' nemti!
Dughin, porumbelul călător prin Clubul de la Roma
"Porumbelul calator al pacii".
Aleksandr Dughin a efectuat o scurta vizita in Romania, chiar zilele acestea. Scopul descinderii a fost bineinteles reinsufletirea retelei rusesti din Romania, atragerea de noi membri, si alte chestii ce tin de siguranta nationala; pana aici nimic prea senzational...dar cine oare a organizat toata tarasenia? Nimeni altul decat Calin Georgescu, presedintele Clubului de la Roma. Adica cum, Clubul de la Roma, care este expresia perfecta a masoneriei si Uniunii Europene ii organizeaza lui Alexandr Dughin, ideologul "antieuropenismului" vizite in Romania? Ei uite ca da! Care este logica? Una destul de simpla: cele doua "entitati" se alimenteaza reciproc cu "combustibil", saltandu-si uneia alteia mingile la fileu, pentru ca "spectacolul" sa fie desavarsit. Oamenii isi sucesc capetele cand la stanga cand la dreapta ametiti de "joc", neputand sa realizeze ca mingea se afla de fapt intr-un singur teren: al perfidiei, minciunii, iluziei bipolaritatii, adica al Satanei.
Aleksandr Dughin a efectuat o scurta vizita in Romania, chiar zilele acestea. Scopul descinderii a fost bineinteles reinsufletirea retelei rusesti din Romania, atragerea de noi membri, si alte chestii ce tin de siguranta nationala; pana aici nimic prea senzational...dar cine oare a organizat toata tarasenia? Nimeni altul decat Calin Georgescu, presedintele Clubului de la Roma. Adica cum, Clubul de la Roma, care este expresia perfecta a masoneriei si Uniunii Europene ii organizeaza lui Alexandr Dughin, ideologul "antieuropenismului" vizite in Romania? Ei uite ca da! Care este logica? Una destul de simpla: cele doua "entitati" se alimenteaza reciproc cu "combustibil", saltandu-si uneia alteia mingile la fileu, pentru ca "spectacolul" sa fie desavarsit. Oamenii isi sucesc capetele cand la stanga cand la dreapta ametiti de "joc", neputand sa realizeze ca mingea se afla de fapt intr-un singur teren: al perfidiei, minciunii, iluziei bipolaritatii, adica al Satanei.
Drumul scurt de la Partidul Comunist la Clubul de la Roma
Cat de scurt este drumul de la Partidul Comunist la Clubul de la Roma?
Cred ca am putea afla raspunsul de la cel putin doi tovarasi: Sergiu Celac si Mircea Malita. Sau nu prea avem voie sa vorbim despre asta? Desi este evident ca masoneria este “mama si tata” comunismului, odrasla pastrand pe chip expresia Necuratului, nu este “politic corect” sa dezbatem acest lucru. Cand mastera se incrunta fată comunismul, iar, cand vrea sa rada de noi, da nascare "democratiei", dandu-ne iluzia ca avem posibilitatea alegerii conducatorilor sau formatiunilor politice, la randul lor "subexpresii" ale chipului "zambaret". Ne dam astfel seama ca, de fapt, cei doi mai sus amintiti nu au strabatut de fapt niciun drum, ramanand in aceeasi galeata de smoala a Iadului. Ambii au avut functii inalte in PC, lucrand in ministerul de externe (cazul lui Sergiu, al carui tata gagauz a fost primul prefect comunist din Romania, fiind trimis de Moscova direct la Craiova si a carui sora continua traditia kominternista a familiei aflandu-se in conducerea GDS si a Revistei 22), sau ocupand postul de ministru al invatamantului in anii ' 70, presedinte al UNSCR (Uniunea Națională a Studenților Comunisti din România), si ambasador din partea statului communist in SUA, cazul tovarasului Malita. Functii grele, stelute si mai grele, rosii ca sovietul suprem, apreciate si valorificate insa de “noua” oranduire, reprezentata de Calin Georgescu, presedintele Clubului de la Roma pe Europa, dovada fiind faptul ca, la mai toate lansarile de carte ale respectivului, cei doi tovarasi , “frati” de Club, au fost prezenti, ridicandu-i osanale autorului. Uniti in cuget si simtiri . Pe fundal, un mim talentat isi face meseria: mimeaza nationalismul, aducandu-l ca pres pe pragul Clubului.
“Calin Georgescu este o solutie salvatoare pentru tara”: citat din omul care mimeaza.
Cred ca am putea afla raspunsul de la cel putin doi tovarasi: Sergiu Celac si Mircea Malita. Sau nu prea avem voie sa vorbim despre asta? Desi este evident ca masoneria este “mama si tata” comunismului, odrasla pastrand pe chip expresia Necuratului, nu este “politic corect” sa dezbatem acest lucru. Cand mastera se incrunta fată comunismul, iar, cand vrea sa rada de noi, da nascare "democratiei", dandu-ne iluzia ca avem posibilitatea alegerii conducatorilor sau formatiunilor politice, la randul lor "subexpresii" ale chipului "zambaret". Ne dam astfel seama ca, de fapt, cei doi mai sus amintiti nu au strabatut de fapt niciun drum, ramanand in aceeasi galeata de smoala a Iadului. Ambii au avut functii inalte in PC, lucrand in ministerul de externe (cazul lui Sergiu, al carui tata gagauz a fost primul prefect comunist din Romania, fiind trimis de Moscova direct la Craiova si a carui sora continua traditia kominternista a familiei aflandu-se in conducerea GDS si a Revistei 22), sau ocupand postul de ministru al invatamantului in anii ' 70, presedinte al UNSCR (Uniunea Națională a Studenților Comunisti din România), si ambasador din partea statului communist in SUA, cazul tovarasului Malita. Functii grele, stelute si mai grele, rosii ca sovietul suprem, apreciate si valorificate insa de “noua” oranduire, reprezentata de Calin Georgescu, presedintele Clubului de la Roma pe Europa, dovada fiind faptul ca, la mai toate lansarile de carte ale respectivului, cei doi tovarasi , “frati” de Club, au fost prezenti, ridicandu-i osanale autorului. Uniti in cuget si simtiri . Pe fundal, un mim talentat isi face meseria: mimeaza nationalismul, aducandu-l ca pres pe pragul Clubului.
“Calin Georgescu este o solutie salvatoare pentru tara”: citat din omul care mimeaza.
Tismaneanu
Vladimir Tismaneanu, de la “tanarul leninist” („Tânărul leninist”, februarie 1973), bifand, intre timp, si "Micul dicționar social-politic pentru tineret", volum coordonat de KGB-istul Virgil Măgureanu (1981), la presidentia Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România in anul 2006, in urma sustinerii zgomotoase a unor redactori ai revistei “22” (fondata la indicatiile batranului kominternist Silviu Brucan). Pana si Liiceanu a fost, initial, impotriva numirii, intrebandu-se cum ar fi fost ca fiul lui Goebbels sa conduca comisia de denazificare a Germaniei? S-au impacat insa imediat, Tismaneanu tiparind Raportul la editura Humanitas. Bineinteles, pe bani grei. Volodea s-a nascut in 1951 la Brasov, dintr-un tata pe nume Leonid Tisminețki si o mama cu multiple identitati, una dintre ele fiind Hermina Marcusohn, ambii, combatanti comunisti in razboiul civil din Spania, unde "au tras cu mitraliera in obrazul lui Hristos", detinand asadar functii inalte in Komintern si NKVD, dupa care, in timpul razboiului au combatut puternic impotriva Romaniei. Mamicuta, de la microfonul postului de radio Romania libera, ce emitea de la Moscova, iar taticutul, rezident KGB, cel mai bine retribuit agent al sovieticilor care lucrau pentru instaurarea comunismului in Romania. Avand asadar experienta in uciderea crestinilor, in 1951 au fost trimisi la Brasov pentru a coordona vanatoarea satanica a luptatorilor romani anticomunisti din muntii Fagarasului. In acest context s-a nascut Vladimir Tismaneanu. Pastrandu-si amintirile si idealurile tineretii, soarta sau filierele rosii l-au adus pe Volodea in postura de a intocmi un raport, din pacate oficial, adica cu girul Presedintelui, despre, culmea, comunismul din Romania. Raportul se vrea "anti", dar de fapt, este o telenovela rosie ca basca lui Che Guevara, fiul nkvd stergand cu buretele esenta raului: ideologii, finantarea, creierele experimentelor satanice de tipul "Fenomenului Pitesti". Cu alte cuvinte antiromanismul comunismului este eludat cu desavarsire. Doctrina Moscovei se vrea a fi prezentata ca o simpla alternativa politica si nu ca pe o moarte a unui popor, perversitatea continuand prin infatisarea Bisericii Ortodoxe Romane ca fiind una partasa la la instaurarea noii oranduiri, fiind pusa intr-o falsa antiteza cu Biserica Greco Catolica sau cea Protestanta. Vladimir se pare ca nu a putut alcatui singur "raportul", luandu-si cateva ajutoare de la GDS,( editorul 22, unde este si intemeietor): Patapievici Horia Roman, Tanase Stelian, Pippidi Andrei,cu mai putine stelute rosii pe umar, suficiente insa pentru a infatisa o imagine de ansamblu: "anticomunistii" care "spala" satanalogia comunista de conotatiile ei reale. Inima lor de copii crescuti la sanul Kominternului i-a obligat sa spele crimele parintilor lor, transformandu-i din agresori in victime.
Fotografie: Vladimir Tismaneanu, de la “tanarul leninist” („Tânărul leninist”, februarie 1973), bifand, intre timp, si "Micul dicționar social-politic pentru tineret", volum coordonat de KGB-istul Virgil Măgureanu (1981), la presidentia Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România in anul 2006, in urma sustinerii zgomotoase a unor redactori ai revistei “22” (fondata la indicatiile batranului kominternist Silviu Brucan). Pana si Liiceanu a fost, initial, impotriva numirii, intrebandu-se cum ar fi fost ca fiul lui Goebbels sa conduca comisia de denazificare a Germaniei? S-au impacat insa imediat, Tismaneanu tiparind Raportul la editura Humanitas. Bineinteles, pe bani grei. Volodea s-a nascut in 1951 la Brasov, dintr-un tata pe nume Leonid Tisminețki si o mama cu multiple identitati, una dintre ele fiind Hermina Marcusohn, ambii, combatanti comunisti in razboiul civil din Spania, unde "au tras cu mitraliera in obrazul lui Hristos", detinand asadar functii inalte in Komintern si NKVD, dupa care, in timpul razboiului au combatut puternic impotriva Romaniei. Mamicuta, de la microfonul postului de radio Romania libera, ce emitea de la Moscova, iar taticutul, rezident KGB, cel mai bine retribuit agent al sovieticilor care lucrau pentru instaurarea comunismului in Romania. Avand asadar experienta in uciderea crestinilor, in 1951 au fost trimisi la Brasov pentru a coordona vanatoarea satanica a luptatorilor romani anticomunisti din muntii Fagarasului. In acest context s-a nascut Vladimir Tismaneanu. Pastrandu-si amintirile si idealurile tineretii, soarta sau filierele rosii l-au adus pe Volodea in postura de a intocmi un raport, din pacate oficial, adica cu girul Presedintelui, despre, culmea, comunismul din Romania. Raportul se vrea "anti", dar de fapt, este o telenovela rosie ca basca lui Che Guevara, fiul nkvd stergand cu buretele esenta raului: ideologii, finantarea, creierele experimentelor satanice de tipul "Fenomenului Pitesti". Cu alte cuvinte antiromanismul comunismului este eludat cu desavarsire. Doctrina Moscovei se vrea a fi prezentata ca o simpla alternativa politica si nu ca pe o moarte a unui popor, perversitatea continuand prin infatisarea Bisericii Ortodoxe Romane ca fiind una partasa la la instaurarea noii oranduiri, fiind pusa intr-o falsa antiteza cu Biserica Greco Catolica sau cea Protestanta. Vladimir se pare ca nu a putut alcatui singur "raportul", luandu-si cateva ajutoare de la GDS,( editorul 22, unde este si intemeietor): Patapievici Horia Roman, Tanase Stelian, Pippidi Andrei,cu mai putine stelute rosii pe umar, suficiente insa pentru a infatisa o imagine de ansamblu: "anticomunistii" care "spala" satanalogia comunista de conotatiile ei reale. Inima lor de copii crescuti la sanul Kominternului i-a obligat sa spele crimele parintilor lor, transformandu-i din agresori in victime.
Fotografie: Vladimir Tismaneanu, de la “tanarul leninist” („Tânărul leninist”, februarie 1973), bifand, intre timp, si "Micul dicționar social-politic pentru tineret", volum coordonat de KGB-istul Virgil Măgureanu (1981), la presidentia Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România in anul 2006, in urma sustinerii zgomotoase a unor redactori ai revistei “22” (fondata la indicatiile batranului kominternist Silviu Brucan). Pana si Liiceanu a fost, initial, impotriva numirii, intrebandu-se cum ar fi fost ca fiul lui Goebbels sa conduca comisia de denazificare a Germaniei? S-au impacat insa imediat, Tismaneanu tiparind Raportul la editura Humanitas. Bineinteles, pe bani grei. Volodea s-a nascut in 1951 la Brasov, dintr-un tata pe nume Leonid Tisminețki si o mama cu multiple identitati, una dintre ele fiind Hermina Marcusohn, ambii, combatanti comunisti in razboiul civil din Spania, unde "au tras cu mitraliera in obrazul lui Hristos", detinand asadar functii inalte in Komintern si NKVD, dupa care, in timpul razboiului au combatut puternic impotriva Romaniei. Mamicuta, de la microfonul postului de radio Romania libera, ce emitea de la Moscova, iar taticutul, rezident KGB, cel mai bine retribuit agent al sovieticilor care lucrau pentru instaurarea comunismului in Romania. Avand asadar experienta in uciderea crestinilor, in 1951 au fost trimisi la Brasov pentru a coordona vanatoarea satanica a luptatorilor romani anticomunisti din muntii Fagarasului. In acest context s-a nascut Vladimir Tismaneanu. Pastrandu-si amintirile si idealurile tineretii, soarta sau filierele rosii l-au adus pe Volodea in postura de a intocmi un raport, din pacate oficial, adica cu girul Presedintelui, despre, culmea, comunismul din Romania. Raportul se vrea "anti", dar de fapt, este o telenovela rosie ca basca lui Che Guevara, fiul nkvd stergand cu buretele esenta raului: ideologii, finantarea, creierele experimentelor satanice de tipul "Fenomenului Pitesti". Cu alte cuvinte antiromanismul comunismului este eludat cu desavarsire. Doctrina Moscovei se vrea a fi prezentata ca o simpla alternativa politica si nu ca pe o moarte a unui popor, perversitatea continuand prin infatisarea Bisericii Ortodoxe Romane ca fiind una partasa la la instaurarea noii oranduiri, fiind pusa intr-o falsa antiteza cu Biserica Greco Catolica sau cea Protestanta. Vladimir se pare ca nu a putut alcatui singur "raportul", luandu-si cateva ajutoare de la GDS,( editorul 22, unde este si intemeietor): Patapievici Horia Roman, Tanase Stelian, Pippidi Andrei,cu mai putine stelute rosii pe umar, suficiente insa pentru a infatisa o imagine de ansamblu: "anticomunistii" care "spala" satanalogia comunista de conotatiile ei reale. Inima lor de copii crescuti la sanul Kominternului i-a obligat sa spele crimele parintilor lor, transformandu-i din agresori in victime.
George Călinescu
In anii 50' George Calinescu avea o mare "vina": era roman, iar Ion Wittner, un mare "merit": era bolsevic si redactor sef la Scanteia. Ce a rezultat din aceasta realitate? In 1948, Wittner este trimis de partid sa faca "ordine" in Universitatea Bucuresti , mai precis la Facultatea de Litere (devenita ulterior de filologie), unde profesor titular era Calinescu. Are loc o adevarata epurare etnica, in sensul ca toti romanii sunt inlaturati, in frunte bineinteles cu seful de catedra, Witnner luandu-i locul. De mentionat este faptul ca pana in anul 1963 niciun post universitar nu a mai fost ocupat de vreun roman.Tovaras de lupta cu mai sus numitul, mana dreapta a acestuia, ( venit pe aceeasi filiera moscovita), a fost nimeni altul decat Paul Cornea, asta ca sa revenim putin si in actualitate, adica la deja vestita revista 22, linia bolsevica din anii 50' regasindu-se si in 1990, atunci cand tov Cornea Paul ajunge decan al Facultatii de Filologie din Universitatea Bucuresti, sprijinit in egala masura de catre Silviu Brucan( un alt fost redactor sef la Scanteia) dar si de Grupul de Dialog Social( un minikomintern). In istorie lucrurile nu sunt intamplatoare, se leaga al naibii de tare…
Lavric
Soc, groaza si surpriza : Sorin Lavric si-a gasit adevaratul "maestru", in persoana tovarasului Boia Lucian. Daca deschideti filmuletul, aveti grija sa aveti la indemana o lamaie mare. Dar de ce soc si surpriza? Pai pana mai ieri, Lavric era "publicist creştin, un adevărat cruciat împotriva uitării." in viziunea unui mare "nationalist" pe nume Razvan Codrescu si ... " nu doar un intelectual de rasă, ci şi un om de caracter, care îl plasează într-o descendenţă nobilă. ", dupa parerea altui "imens" roman, Claudiu Tarziu, care continua cu urmatoarele: "Din aceste motive şi din altele, Lavric poate fi considerat un discipol întru înţelepciune şi stil al lui Noica. " Pai Lavric asta nu este redactor la Humanitas? Sau domnii "nationalisti" de mai sus nu stiu cu ce se ocupa Humanitas?
Sau de fapt nici nu conteaza...misto gheseft!
Sau de fapt nici nu conteaza...misto gheseft!
Mariana Celac, Komintern
Ce te faci daca te-a racolat securitatea in 1984?
Cativa ani mai tarziu, in 1990, te inscrii in GDS si devii editorialist la Revista 22, sub obladuirea lui Silviu Brucan. Celac Mariana, caci despre ea este vorba, se simte ca acasa in GDS, regasindu-si aici vechi prieteni de familie: Vladimir Tismaneanu, Andrei Cornea, Patapievici, parintii lor,( Nicolae Cealik, gagauz, primul prefect comunist instalat de Armata Rosie in Romania, la Craiova, Leon Tismineţki, Paul Cornea, Denis Patapievici, director al Direcției Circulație Monetară la Banca Națională și reprezentant al României la CAER) fiind trimisi de Komintern in Romania pentru a instaura comunismul. Tovarasa Mariana mai are un avantaj, pe nume Sergiu Celac, un frate bun la toate: translator (sau "traducator" KGB) pentru Ceausescu, primul ministru de externe (pila pusa tot de Brucan) in guvernul FSN-KGB Petre Roman, si ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Asadar inspiratie de scris la 22, cat cuprinde. Obsesiile Marianei sunt bineinteles aceleasi ca ale tovarasilor ei: Eminescu , "extremistii" interbelici, poporul roman in general, insuficient de bun pentru un grup atat de "elitist" precum GDS, dar destul de util, atunci cand vine vorba de umflarea conturilor cu bani din bugetul statului via ICR ...
Cativa ani mai tarziu, in 1990, te inscrii in GDS si devii editorialist la Revista 22, sub obladuirea lui Silviu Brucan. Celac Mariana, caci despre ea este vorba, se simte ca acasa in GDS, regasindu-si aici vechi prieteni de familie: Vladimir Tismaneanu, Andrei Cornea, Patapievici, parintii lor,( Nicolae Cealik, gagauz, primul prefect comunist instalat de Armata Rosie in Romania, la Craiova, Leon Tismineţki, Paul Cornea, Denis Patapievici, director al Direcției Circulație Monetară la Banca Națională și reprezentant al României la CAER) fiind trimisi de Komintern in Romania pentru a instaura comunismul. Tovarasa Mariana mai are un avantaj, pe nume Sergiu Celac, un frate bun la toate: translator (sau "traducator" KGB) pentru Ceausescu, primul ministru de externe (pila pusa tot de Brucan) in guvernul FSN-KGB Petre Roman, si ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Asadar inspiratie de scris la 22, cat cuprinde. Obsesiile Marianei sunt bineinteles aceleasi ca ale tovarasilor ei: Eminescu , "extremistii" interbelici, poporul roman in general, insuficient de bun pentru un grup atat de "elitist" precum GDS, dar destul de util, atunci cand vine vorba de umflarea conturilor cu bani din bugetul statului via ICR ...
Eminescu coleg de celula cu Noica la Humanitas
Noroc ca Eminescu a trait inainte de perioada interbelica, altfel cred ca era coleg de celula cu Noica...la Humanitas.
Gabriel Liiceanu, un intelectual?
NU, doar un politruc cu stele pe umar, rosii precum kominternul; Predecesorii sai moscoviti i-au bagat in puscarie pe mai toti marii intelectuali nationalisti romani interbelici; Liiceanu, demn continuator, le-a arestat opera in Editura Humanitas, cenzurand esenta ei, adica romanismul.
Sprijinit la inceputul anilor 90 de catre GDS, Revista 22 si de Silviu Brucan, care i-a dat pe mana logistica fostei Edituri Politice, in cardasie cu Andrei Plesu( la acea data ministru al culturii), infiinteaza cel mai pervers aparat de cenzura: editura mai sus mentionata, cu nume de inspiratie masonica. Tot in 1990, Liiceanu mai avea o grija mare pe cap: Doina lui Mihai Eminescu, considerata mult prea perimata si periculoasa pentru "drumul european" pe care Romania trebuia sa-l urmeze; noroc ca Eminescu a trait inainte de perioada interbelica, altfel cred ca era si el coleg de celula cu Noica la Humanitas...
Gabriel Liiceanu, un intelectual?
NU, doar un politruc cu stele pe umar, rosii precum kominternul; Predecesorii sai moscoviti i-au bagat in puscarie pe mai toti marii intelectuali nationalisti romani interbelici; Liiceanu, demn continuator, le-a arestat opera in Editura Humanitas, cenzurand esenta ei, adica romanismul.
Sprijinit la inceputul anilor 90 de catre GDS, Revista 22 si de Silviu Brucan, care i-a dat pe mana logistica fostei Edituri Politice, in cardasie cu Andrei Plesu( la acea data ministru al culturii), infiinteaza cel mai pervers aparat de cenzura: editura mai sus mentionata, cu nume de inspiratie masonica. Tot in 1990, Liiceanu mai avea o grija mare pe cap: Doina lui Mihai Eminescu, considerata mult prea perimata si periculoasa pentru "drumul european" pe care Romania trebuia sa-l urmeze; noroc ca Eminescu a trait inainte de perioada interbelica, altfel cred ca era si el coleg de celula cu Noica la Humanitas...
Tinerii si votul
Un alt punct de vedere...
Se povesteste ca tineretul roman este spalat pe creier, tot ce-i posibil; strainii au pompat in "educatia" lui cel putin la fel de multi bani ca in clasa politica . Intradevar, junii nu stiu mare lucru despre Stefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Vlad Tepes, dar ca efect de bumerang (previzibil sau nu de catre " strategi"), nici de Ponta, Crin, Basescu; acestia nu canta precum Salam, Adi de la Valcea sau Sorinel Pustiul, asadar nu sunt "importanti". Udrea nu danseaza ca “fetili” lui Capatos, deci nu prezinta interes electoral. Hipsterii din Centrul Vechi nu conteaza, ei sunt putini raportati la marea masa, si oricum sunt prea preocupati de ultimile noutati in materie de droguri sau de anti-fracking .Asadar, cine darama Romania prin vot, tinerii(care nu stampileaza niciun buletin), sau cei trecuti de 30 de ani," responsabili", "seriosi", "familisti", care au “atitudine” politica? "Informarea" poate fi mai periculoasa decat neinformarea; dezinformarea presupune o alta informare falsa, pe care, tinerii, datorita culmea, efortului de spalare a creierului, nu pot sa o asimileze ,nici in sistemul oficial(scoala) si nici in cel propagandistic nestatal (televiziuni, ziare). Daca as fi rau, as spune ca este prea "prostit" pentru a fi " receptac" pentru alte informatii. In ziua votului, fiti tineri “spalati pe creier”, mergeti la discoteca, imbatati-va in Centrul Vechi, ascultati=l pe Salam, dati din cap ca nebunii la un concert rok, faceti sex, fumati tot felul de tigari, sau stati naibii pur si simplu acasa. Puteti da drumul la televizor, dar cu conditia sa va uitati la o telenovela, sau la ceva mai “usor”; mai ar fi o alternativa, mergeti la Biserica, dar pana la ora 21, ramaneti acolo! Va veti intalni cu o gramada de TINERI, si daca aveti credinta…chiar si cu Dumnezeu...
Se povesteste ca tineretul roman este spalat pe creier, tot ce-i posibil; strainii au pompat in "educatia" lui cel putin la fel de multi bani ca in clasa politica . Intradevar, junii nu stiu mare lucru despre Stefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Vlad Tepes, dar ca efect de bumerang (previzibil sau nu de catre " strategi"), nici de Ponta, Crin, Basescu; acestia nu canta precum Salam, Adi de la Valcea sau Sorinel Pustiul, asadar nu sunt "importanti". Udrea nu danseaza ca “fetili” lui Capatos, deci nu prezinta interes electoral. Hipsterii din Centrul Vechi nu conteaza, ei sunt putini raportati la marea masa, si oricum sunt prea preocupati de ultimile noutati in materie de droguri sau de anti-fracking .Asadar, cine darama Romania prin vot, tinerii(care nu stampileaza niciun buletin), sau cei trecuti de 30 de ani," responsabili", "seriosi", "familisti", care au “atitudine” politica? "Informarea" poate fi mai periculoasa decat neinformarea; dezinformarea presupune o alta informare falsa, pe care, tinerii, datorita culmea, efortului de spalare a creierului, nu pot sa o asimileze ,nici in sistemul oficial(scoala) si nici in cel propagandistic nestatal (televiziuni, ziare). Daca as fi rau, as spune ca este prea "prostit" pentru a fi " receptac" pentru alte informatii. In ziua votului, fiti tineri “spalati pe creier”, mergeti la discoteca, imbatati-va in Centrul Vechi, ascultati=l pe Salam, dati din cap ca nebunii la un concert rok, faceti sex, fumati tot felul de tigari, sau stati naibii pur si simplu acasa. Puteti da drumul la televizor, dar cu conditia sa va uitati la o telenovela, sau la ceva mai “usor”; mai ar fi o alternativa, mergeti la Biserica, dar pana la ora 21, ramaneti acolo! Va veti intalni cu o gramada de TINERI, si daca aveti credinta…chiar si cu Dumnezeu...
Putere si fericire
Grabit ca de obicei sa rezolv tot felul de lucruri, care ma tin de fapt prizonier, m-am oprit intr-o zi cu ploaie si frig, pe fuga, la un tomberon de gunoi pentru a arunca ceva. Intr-un coltisor murdar, statea cuminte o fetita cam de vreo 10 ani, in timp ce mama ei cauta de zor in gunoaie. Cu greu am privit-o in ochii albastri ce mi-au strapuns efectiv cu tristetea lor, sufletul. I-am dat aproape toti banii pe care-i aveam la mine( din pacate nu erau multi) si am plecat val-vartej; dupa cateva secunde, am auzit-o pe fata strigand cristalin: " Hristos sa-ti dea putere si fericire, domnu' !"
Iisus invie in cele mai neasteptate locuri, iar Invierea sa este vestita in fiecare clipa de inimile curate din jurul nostru, pe care de multe ori suntem prea grabiti pentru a le auzi batand. Urarea acelei fetite a fost cea mai cutremuratoare dintre toate pe care le-am auzit vreodata.
Hristos sa va dea putere si fericire, romani!
Iisus invie in cele mai neasteptate locuri, iar Invierea sa este vestita in fiecare clipa de inimile curate din jurul nostru, pe care de multe ori suntem prea grabiti pentru a le auzi batand. Urarea acelei fetite a fost cea mai cutremuratoare dintre toate pe care le-am auzit vreodata.
Hristos sa va dea putere si fericire, romani!
Propaganda rusa
"Nu e o ofensivă a Rusiei! Este o reacţie la o permanentă ofensivă a Occidentului.", afirma la emisiunea "Jocuri de putere" "maestrul" Ion Cristoiu devenit "brusc" ucenicul umil al altui de data asta adevarat ‘’ Maestru’’ Alexandr Dughin, reluand ca un reportofon vestita tema a Rusiei "crestine" prigonita "nu-i asa", vorba lui Siviu Brucan, de Occidentul cel rau famat. Perversitatea abordarii ucenicului se dezvaluie abia atunci cand privim lucrurile intr-un context mai larg: si Cristoiu, ca si Dughin, in decursul timpului au avut cuvinte de lauda despre mai multi reprezentanti ai nationalismului romanesc, chiar si la adresa lui Corneliu Codreanu, atitudini considerate de unii ca fiind curajoase. Curajul consta insa in tupeul de a manipula sentimentele nationaliste: pe de o parte il lauzi pe Capitan, iar pe cealalta parte sustii in numele "dreptatii" cauza Rusiei, victimizand-o, punand-o intr-o falsa antiteza morala cu SUA si UE. Antieuropenismul nu provine asadar dintr-o reactie fireasca de aparare romaneasca, ci este scos dintr-un sertar de birou KGB, perceptia lucida, dezvaluindu-ne de fapt imaginea unor papusi matroska prezente in mass-media, politica, sindicate etc, papusa mama fiind bineinteles, "cruciatul" Vladimir Putin, in fata caruia se ploconesc tigrii siberieni, judocanii olimpici, oropsitii din SUA de-alde Snowden, marii oligarhi dar si..."mai nou", micul Cristoiu Ion care probabil considera ca si acum vreo 70 de ani, pe cand se instaura comunismul in Romania, Rusia era tot in defensiva…
Un lider
Cine ii va aduna sub steag pe nationalistii romani?
Toaca Parintelui Iustin Parvu a reusit sa insufleteasca Poporul cu rasuflarea Neamului. Biserica si-a facut si isi face in continuare datoria. Sfanta Liturghie savarsita in muntii manastirilor rapune Satana in lupta de zi cu zi .
Acum multi ani, le spuneam camarazilor mei, ca vremea noastra, a nationalistilor se pare ca inca nu a venit din punct de vedere politic. Romanii, pe atunci, traiau himera Uniunii Europene. Nu nationalismul era in conceptia maselor replica data bolsevismului iliescian, ci europenismul. Va veni dupa ce vom "intra" in Europa marea dezamagire, romanii isi vor da seama ca structurile occidentale sunt gemene de fapt cu cele comuniste, avand ca scop desfiintarea resurselor materiale si spirituale nationale, desfiintarea granitelor si ridicarea altora, intre noi, ca indivizi ai aceluiasi Neam prin exacerbarea individualismului(ruperea comunitatii de credinta ortodoxa) si in cadrul hotarelor naturale si istorice( regiuni autonome), marcandu-se astfel o dubla AGRESIUNE, ultima fiind facilitata de prima. De abia atunci, noi, nationalistii, sub duhul lui Horea, Iancu si Codreanu, vom calauzi Romania. Efectul drogului occidental a trecut demult, odata cu "pipairea" Himerei, clasa politica romaneasca, corupta pana in maduva oaselor, facand ca "trezirea" sa fie destul de brutala, dar zadarnica. Cu toate ca sunt multe eforturi laudabile, astazi o expresie politica de ANVERGURA a nationalismului nu exista.Care este urmarea? Tragica. Antieuropenismul, homofobia, instinctul de conservare al valorilor ortodoxe, sunt canalizate de catre o ALTA propaganda, la fel de perversa ca cea europeana, intr-un periculos curent filorus, fapt dovedit de atitudinea unei mase destul de largi de romani care arata ingaduinta, intelegere chiar, fata de agresiunea rusa din Crimeea si nu numai. Putin este privit ca un fel de erou, un brat de fier care ii da peste bot decadentului Occident si care restabileste “pe buna dreptate” mandria Rusiei. Prin aceasta admiratie mai mult sau mai putin desimulata fata de “noul” Tar, nu facem altceva decat sa ne invartim intr-un blestemat de cerc vicios, adica sa ne intoarcem de unde am plecat acum 24 de ani: la "fenomenul" Ion Iliescu, la Rusia cu fata umana, la aceeasi alternativa pe care am "ales-o" dupa 1989, pe atunci ca varianta la comunismul lui Ceausescu, acum ca varianta la comunismul UE. Suntem se pare blestemati sa balansam intre doua rele, in loc sa fim binecuvantati sa ne impunem ca romani.
Personal nu vad decat o singura solutie: sa iesim din SISTEM printr-un masiv absenteism la vot, lasand activele de partid (cam 10% din cetateni) singure in fata urnelor, aceasta miscare , urmarind discreditarea totala a reprezentantilor politici actuali si “incurajarea” fortelor nationaliste sa “atace” terenul lasat liber .Acest lucru tine efectiv numai de noi, de puterea noastra de a convinge oamenii sa stea acasa in ziua votului. Urmatorul pas depinde de credinta noastra, care, daca va fi suficient de puternica, va putea prin toaca din Muntii Stanisoarei sa “ cheme un Lider. Fiind credincios cred in minuni. Fiind credincios cred ca un vis dintr-o noapte de munte, dat de Dumnezeu unui OM, poate salva o Tara. Poporul nu se poate organiza de unul singur, nici o structura nu a pornit vreodata de jos in sus. Este mult mai plauzibil ca urletul unui lup sa adune o haita de caini decat ca urletul unei haite de caini sa poata chema langa ea un lup...si toaca bate, poporul urla a pustiu.
Cativa dintre noi am atins odata de mult…lumina cu mana...
Toaca Parintelui Iustin Parvu a reusit sa insufleteasca Poporul cu rasuflarea Neamului. Biserica si-a facut si isi face in continuare datoria. Sfanta Liturghie savarsita in muntii manastirilor rapune Satana in lupta de zi cu zi .
Acum multi ani, le spuneam camarazilor mei, ca vremea noastra, a nationalistilor se pare ca inca nu a venit din punct de vedere politic. Romanii, pe atunci, traiau himera Uniunii Europene. Nu nationalismul era in conceptia maselor replica data bolsevismului iliescian, ci europenismul. Va veni dupa ce vom "intra" in Europa marea dezamagire, romanii isi vor da seama ca structurile occidentale sunt gemene de fapt cu cele comuniste, avand ca scop desfiintarea resurselor materiale si spirituale nationale, desfiintarea granitelor si ridicarea altora, intre noi, ca indivizi ai aceluiasi Neam prin exacerbarea individualismului(ruperea comunitatii de credinta ortodoxa) si in cadrul hotarelor naturale si istorice( regiuni autonome), marcandu-se astfel o dubla AGRESIUNE, ultima fiind facilitata de prima. De abia atunci, noi, nationalistii, sub duhul lui Horea, Iancu si Codreanu, vom calauzi Romania. Efectul drogului occidental a trecut demult, odata cu "pipairea" Himerei, clasa politica romaneasca, corupta pana in maduva oaselor, facand ca "trezirea" sa fie destul de brutala, dar zadarnica. Cu toate ca sunt multe eforturi laudabile, astazi o expresie politica de ANVERGURA a nationalismului nu exista.Care este urmarea? Tragica. Antieuropenismul, homofobia, instinctul de conservare al valorilor ortodoxe, sunt canalizate de catre o ALTA propaganda, la fel de perversa ca cea europeana, intr-un periculos curent filorus, fapt dovedit de atitudinea unei mase destul de largi de romani care arata ingaduinta, intelegere chiar, fata de agresiunea rusa din Crimeea si nu numai. Putin este privit ca un fel de erou, un brat de fier care ii da peste bot decadentului Occident si care restabileste “pe buna dreptate” mandria Rusiei. Prin aceasta admiratie mai mult sau mai putin desimulata fata de “noul” Tar, nu facem altceva decat sa ne invartim intr-un blestemat de cerc vicios, adica sa ne intoarcem de unde am plecat acum 24 de ani: la "fenomenul" Ion Iliescu, la Rusia cu fata umana, la aceeasi alternativa pe care am "ales-o" dupa 1989, pe atunci ca varianta la comunismul lui Ceausescu, acum ca varianta la comunismul UE. Suntem se pare blestemati sa balansam intre doua rele, in loc sa fim binecuvantati sa ne impunem ca romani.
Personal nu vad decat o singura solutie: sa iesim din SISTEM printr-un masiv absenteism la vot, lasand activele de partid (cam 10% din cetateni) singure in fata urnelor, aceasta miscare , urmarind discreditarea totala a reprezentantilor politici actuali si “incurajarea” fortelor nationaliste sa “atace” terenul lasat liber .Acest lucru tine efectiv numai de noi, de puterea noastra de a convinge oamenii sa stea acasa in ziua votului. Urmatorul pas depinde de credinta noastra, care, daca va fi suficient de puternica, va putea prin toaca din Muntii Stanisoarei sa “ cheme un Lider. Fiind credincios cred in minuni. Fiind credincios cred ca un vis dintr-o noapte de munte, dat de Dumnezeu unui OM, poate salva o Tara. Poporul nu se poate organiza de unul singur, nici o structura nu a pornit vreodata de jos in sus. Este mult mai plauzibil ca urletul unui lup sa adune o haita de caini decat ca urletul unei haite de caini sa poata chema langa ea un lup...si toaca bate, poporul urla a pustiu.
Cativa dintre noi am atins odata de mult…lumina cu mana...
Pamant
Cat costa un hectar de teritoriu in Romania? Cam cat o roata de la masina unui bogatas, sau cat distractia unui strain cu o prostituata la un hotel de lux din Bucuresti.
S-a "lucrat" intens in ultimii douazeci si trei de ani pentru a se ajunge la aceasta "performanta", prin descurajarea agricultorilor autohtoni si saracirea in acelasi timp, cu buna stiinta, a populatiei urbane. S-a ajuns astfel, la un anumit dispret fata de pamant, la un anumit defetism de genul "ce naiba sa fac eu cu pamantul...si asa nu-l pot munci, mai bine il vand decat sa stea parloaga". Romanul supus agresiunilor internationaliste, ii atribuie pamantului numai o conotatie "productiva", catalogandu-l in teren vilan, extravilan sau forestier, il transforma intr-o "marfa", anulandu-i semnificatia principala, si anume aceea de TERITORIU NATIONAL. Deci cat costa un hectar cu morminte de eroi, in Romania?
S-a "lucrat" intens in ultimii douazeci si trei de ani pentru a se ajunge la aceasta "performanta", prin descurajarea agricultorilor autohtoni si saracirea in acelasi timp, cu buna stiinta, a populatiei urbane. S-a ajuns astfel, la un anumit dispret fata de pamant, la un anumit defetism de genul "ce naiba sa fac eu cu pamantul...si asa nu-l pot munci, mai bine il vand decat sa stea parloaga". Romanul supus agresiunilor internationaliste, ii atribuie pamantului numai o conotatie "productiva", catalogandu-l in teren vilan, extravilan sau forestier, il transforma intr-o "marfa", anulandu-i semnificatia principala, si anume aceea de TERITORIU NATIONAL. Deci cat costa un hectar cu morminte de eroi, in Romania?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)