Costele, iti dai seama ca la o adica, va trebui sa mori pentru mine?

Costele, iti dai seama ca la o adica, va trebui sa mori pentru mine?
Cel mai bun prieten al meu din copilarie fusese inrolat in armata, si a treia zi de Pasti m-am dus la el, undeva prin Moldova, impreuna cu mama lui. L-am gasit pe un camp, intr-o santinela militara, batut de vant si frig. Facuseram mai toate prostiile adolescentei(atat cat se puteau face pe vremea lui Ceausescu, deci nu prea multe), fuseseram colegi de banca si de politica, ascultand si comentand postul Europa Libera; ne certaseram de la o fata impacandu-ne mai apoi la o tigara Kent furata de la taica-meu din pachet, gustasem un amarat de coniac Nucet ascunsi pe Dealul Goanta din Comanesti unde ne construiseram o cabana din crengi de brad, am fugit de acasa la Mare in primul an dupa Revolutie, prostindu-ne pe acolo..si, dintr-o data, l-am vazut pe Costel al meu in haina militara, tinand mandru ditamai puscoiul in brate. Parca era alt om; am pus cu sfiala oarecum mana pe uniforma lui militara, l-am privit in ochi si chiar i-am spus : Costele, iti dai seama ca la o adica, va trebui sa mori pentru mine? Nu a ras, doar a zambit un pic, rusinat parca de povara pe care i-am atribuit-o. " Nu moare nimeni maica, s-a rastit cu glas incet tanti Lenuta, cutremurata de vocea mea, mai bine luati si mancati ce am adus, iar tu Mihaita, desfa odata sampania aia sa pot ciocni un pahar cu baiatul meu”. Am plans, am ras, am mancat si am baut; ne-am inchinat mai apoi si l-am rugat toti trei in gand pe Hristos sa nu fie razboi. Costel avea pe atunci 19 ani, era soldat in armata romana, poate nu avea nici cei mai straluciti bocanci, nici cea mai buna pusca, si nici cel mai modern avion care sa-l apere din vazduh, in schimb, Costel mi-a spus: “sunt sigur ca si tu, ca civil, ca roman si ca prieten, ti-ai da viata pentru mine...Hristos este alaturi de cei buni, nu uita asta”.
Pamantul negru si dureros de rosu al tarii, mi-a soptit din locul in care se uneste cu cerul, ca soldatul meu cu ochi caprui si mari avea dreptate.
Hristos a inviat, romani!