Sorin Lavric cazut in "Capcanele istoriei"

Sorin Lavric, o dilema mai mare chiar decat "Dilema" lui Andrei Plesu.

Sorin Lavric de multe ori pare a fi roman, chiar de dreapta atunci cand vorbeste sau scrie de Constantin Noica, mai ales daca ii citim textele cu o privire mai putin atenta, ori cand conferentiaza pe la Aiud, avand ca "decor" (spectatori) cativa batrani care au suferit pe bune in puscariile comuniste. Omul este editor la "Humanitas", gheseft condus de Gabriel Liiceanu, livrat pe tava de Silviu Brucan in 1990, care i-a pus la dispozitie Editura Politica de pe vremea lui Ceausescu, cu intreaga logistica. Si totusi care este logica? Cand este sincer Lavric? Atunci cand vorbeste "frumos" de Noica sau cand il rearesteaza in celula komintern Humanitas? Cand il elogiaza pe intelectualul obscur Lucian Boia, vechi propagandist comunist, fiul unei dactilografe de la Comitetul Central al PCR, sau cand vorbeste cu patos despre sfintii inchisorilor? Ramane o intrebare: cum tolereaza sefii sai de la Humanitas si colegii de revista 22 "derapajele" filolegionare ale lui Lavric, atat de sensibili in aceasta chestiune? Sau Lavric are voie? Asta-i logica kominternista.