Privitor la punctul 1.3. din Note Scrise.
Mi-am exprimat opinia în legătură cu evenimentele din localitatea Ditrău binecunoscute în spațiul public, referitoare la tratamentul la care au fost supusi cei doi brutari din Sri Lanka împotriva cărora s-au coalizat mai multi cetățeni români de etnie maghiară din localitatea respectivă, lucru notoriu de altfel, cetățenii care nu au fost de acord cu aducerea in comuna lor a celor doi brutari manifestandu-si dezacordul față de acest fapt. atat prin adunări publice cat si prin intermediul retelelor de socializare.
Expunerea situației de la Vârghis nu este un atac la comunitatea maghiară ci la poilitica agresivă dusă față de comunitatea românească, de regimul fascisto-horthist în perioasa în perioada Dictatului de la Viena. Asadar am facut o scurtă evocare despre situația comunei Vârghiș din jud. Covasna, localitate care a fost supusă în perioada 1940-1944 unui amplu proces de deznaționalizare și maghiarizare forțată de către regimul criminal totalitar și fascist al amiralului Miklos Horthy.
Dacă am admite că doar termenul de „maghiarizare” ar fi discriminatoriu față de etnia maghiară, ar însemna că orice referire la procesul de rusificare din Basarabia din perioada
1812-1918, respectiv 1944-1989, ar fi un atentat la adresa comunității ruse, sau că simpla referirile la comisiile de românizare din perioada celui de-al Doilea Război Mondial ar fi o
jignire adusă românilor, ceea ce ar fi cu totul absurd.
În mod constant, am oferit informații despre regimul horthyst din Ardealul de Nord (1940-1944), regim totalitar care se face responsabil de uciderea a mii de români și evrei.
Astfel de măsuri extremiste (crime, deportări, maghiarizare forțată) au fost insitutite și față de populația evreiască din Ardealul de Nord, care de asemenea a fost supusă fenomenului de deznaționalizare, de obligare la muncă forțată, de trimitere în lagăre de concentrare și de exterminare.
Mi-am exprimat opinia în legătură cu evenimentele din localitatea Ditrău binecunoscute în spațiul public, referitoare la tratamentul la care au fost supusi cei doi brutari din Sri Lanka împotriva cărora s-au coalizat mai multi cetățeni români de etnie maghiară din localitatea respectivă, lucru notoriu de altfel, cetățenii care nu au fost de acord cu aducerea in comuna lor a celor doi brutari manifestandu-si dezacordul față de acest fapt. atat prin adunări publice cat si prin intermediul retelelor de socializare.
Expunerea situației de la Vârghis nu este un atac la comunitatea maghiară ci la poilitica agresivă dusă față de comunitatea românească, de regimul fascisto-horthist în perioasa în perioada Dictatului de la Viena. Asadar am facut o scurtă evocare despre situația comunei Vârghiș din jud. Covasna, localitate care a fost supusă în perioada 1940-1944 unui amplu proces de deznaționalizare și maghiarizare forțată de către regimul criminal totalitar și fascist al amiralului Miklos Horthy.
Dacă am admite că doar termenul de „maghiarizare” ar fi discriminatoriu față de etnia maghiară, ar însemna că orice referire la procesul de rusificare din Basarabia din perioada
1812-1918, respectiv 1944-1989, ar fi un atentat la adresa comunității ruse, sau că simpla referirile la comisiile de românizare din perioada celui de-al Doilea Război Mondial ar fi o
jignire adusă românilor, ceea ce ar fi cu totul absurd.
În mod constant, am oferit informații despre regimul horthyst din Ardealul de Nord (1940-1944), regim totalitar care se face responsabil de uciderea a mii de români și evrei.
Astfel de măsuri extremiste (crime, deportări, maghiarizare forțată) au fost insitutite și față de populația evreiască din Ardealul de Nord, care de asemenea a fost supusă fenomenului de deznaționalizare, de obligare la muncă forțată, de trimitere în lagăre de concentrare și de exterminare.
1 Raport final / Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Iași, Polirom, 2004, pp. 259-
286.
Fenomenul de maghiarizare este unul intens dezbătut în istoriografie. Specialiștii au studiat urmările nefaste ale Dictatului de la Viena în urma căruia s-a instaurat în Ardeal dictatura fascistă a criminalului de război Miklos Horthy. Represiunea acelui regim s-a soldat cu nenumărate victime umane, totodată foarte mulţi români fiind nevoiți să-și părăsească locurile natale din cauza persecuțiilor la care erau supuși. Aceste crunte realități le regăsim şi în Vârghiş, trupele horthyste obligându-i, spre exemplu, pe românii din sat să-şi dărâme biserică ortodoxă construită în perioada interbelică şi să-și părăsească credință ortodoxă prin trecerea forțată la alte culte religioase, iar şcoala în limba română a fost închisă. Abuzurile au continuat și în timpul dictaturii comuniste, mai ales în perioada Regiunii Autonome Maghiare.
După revoluția din decembrie 1989, presiunile asupra populației de etnie română s-au făcut din nou simțite, fiind cunoscut faptul că foarte mulți profesori români și preoți ortodocși au fost nevoiți să părăsească județele Harghita și Covasna, fapt semnalat şi de Parlamentul României, prin Raportul Covasna-Harghita din 1991.
Acuzatia care mi se aduce precum că mă pronunț împotriva drepturilor constituționale ale copiilor maghiari de a învăța în limba maternă este absurdă, niciodata si nici în textul respectiv, NU am contestat acest drept, ci m-am referit la faptul că învățământul cu predare în limba română a avut de suferit în timpul Dictatului de la Viena (când a fost suprimat total), în perioada comunistă a Regiunii Autonome Maghiare) si după anii 90, când foarte multe cadre didactice din cadrul unitaților de învățământ cu predare în limba română au fost nevoite să se mute în alte județe desfiintându-se sectii sau unități de învățământ cu predare în limba română. În momentul în care îmi exprim opinia privitoare la acest aspect, eu nu contest dreptul copiilor de etnie maghiară de a învăța în limba lor maternă.
În concluzie resping acuzațiile care mi se aduc.
286.
Fenomenul de maghiarizare este unul intens dezbătut în istoriografie. Specialiștii au studiat urmările nefaste ale Dictatului de la Viena în urma căruia s-a instaurat în Ardeal dictatura fascistă a criminalului de război Miklos Horthy. Represiunea acelui regim s-a soldat cu nenumărate victime umane, totodată foarte mulţi români fiind nevoiți să-și părăsească locurile natale din cauza persecuțiilor la care erau supuși. Aceste crunte realități le regăsim şi în Vârghiş, trupele horthyste obligându-i, spre exemplu, pe românii din sat să-şi dărâme biserică ortodoxă construită în perioada interbelică şi să-și părăsească credință ortodoxă prin trecerea forțată la alte culte religioase, iar şcoala în limba română a fost închisă. Abuzurile au continuat și în timpul dictaturii comuniste, mai ales în perioada Regiunii Autonome Maghiare.
După revoluția din decembrie 1989, presiunile asupra populației de etnie română s-au făcut din nou simțite, fiind cunoscut faptul că foarte mulți profesori români și preoți ortodocși au fost nevoiți să părăsească județele Harghita și Covasna, fapt semnalat şi de Parlamentul României, prin Raportul Covasna-Harghita din 1991.
Acuzatia care mi se aduce precum că mă pronunț împotriva drepturilor constituționale ale copiilor maghiari de a învăța în limba maternă este absurdă, niciodata si nici în textul respectiv, NU am contestat acest drept, ci m-am referit la faptul că învățământul cu predare în limba română a avut de suferit în timpul Dictatului de la Viena (când a fost suprimat total), în perioada comunistă a Regiunii Autonome Maghiare) si după anii 90, când foarte multe cadre didactice din cadrul unitaților de învățământ cu predare în limba română au fost nevoite să se mute în alte județe desfiintându-se sectii sau unități de învățământ cu predare în limba română. În momentul în care îmi exprim opinia privitoare la acest aspect, eu nu contest dreptul copiilor de etnie maghiară de a învăța în limba lor maternă.
În concluzie resping acuzațiile care mi se aduc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu