duminică, 3 mai 2020

acuz6

Privitor la punctul 1.4. din Note Scrise.
Imi exprim opinia referitoare la investițiile în sport pe care Guvernul de la Budapesta le face exclusiv în fostele teritorii ce au aparținut Austro-Ungariei înainte de Tratatul de la Trianon. Această opinie nu se referă la comunitatea maghiară ci la politica de investiții a Guvernul Viktor Orban.
Referitor la articolul a doilea privitor la Codul Administrativ, opinia mea este că într-adevăr, dacă limba maghiară se va folosi pe teritoriul României în administrația centrală, această limbă devine a doua limbă oficială în România, contravenind astfel Constituției. Nu sunt de acord ca limba maghiară să devină a doua limbă oficială în statul român, este opinia mea. Referitor la Codul Administrativ mi-am exprimat argumentele la punctele anterioare, le reiau:
Mi-am expus, conform principiului libertății de opinie si exprimare, punctul de vedere referitor la Codul Administrativ, respins de către CCR în anul 2018. M-am pronunţat din nou odată cu lansarea dezbaterii publice privind proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind Codul Administrativ al României. Opiniile mele privitoare la Codul Administrativ, în mod special la art. 94, se bazează pe lecturarea textului legii, considerând că aceasta contravine Constituției României prin faptul că oficializează limba maghiară ca a doua limbă oficială în statul român, atât prin extinderea folosirii ei de la nivel local la nivel central, cât şi prin eliminarea pragului de 20% pondere a minorităților naționale pentru ca limbile minorităților naţionale (în caz particular, a minorității maghiare) sa fie folosite la nivel
local. Ceea ce am susținut prin afirmațiile mele sunt posibilități reale și adevărate.
Părerea mea este confirmată și de contestaţiile depuse la CCR privitoare la Codul Administrativ de către Președintele României și de către un grup de parlamentari din diferite
partide politice, contestații care se referă şi la articolul 94 din Codul Administrativ.
Reamintesc faptul că însăși Curtea Constituţională a României a respins în urma acestor contestații legea Codului Administrativ în anul 2018.
Exprimarea opiniei personale cu privire la emiterea unei legi în limitele constituționale nu poate constitui un act de discriminare și incitare la ură, atât timp cât nu am făcut nicio
referire, directă sau indirectă, la comunitatea maghiară sau la etnicii maghiari, și nici nu am folosit vreo expresie defăimătoare sau jignitoare.
Singurele entități care au fost criticate în text sunt Guvernul României, iar în subsidiar UDMR, nicidecum comunitatea maghiară în ansamblul ei.
Reiterăm întemeierea opiniei noastre pe considerentele deciziei nr. 681/2018 a CCR. În ceea ce privește noua variantă a Codului Administrativ, care include o prevedere prin care UAT-urile în care cetățenii aparțin în proporție de sub 20% unei minorități naționale, autoritățile publice și instituțiile din subordine pot fi obligate prin hotărâre de consiliu local să folosească limba minorității naționale în raport cu aceștia, am adus argumente juridice, pentru care mă opun prevederii
propuse de coaliția de guvernare.
Propunerea încalcă prevederile art. 13 din Constituția României privind limba oficială, precum și dispozițiile art. 120 alin. 2 din Constituție: „În unitățile administrativ-teritoriale în
care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile
administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică”. Practic, nu se mai are în vedere criteriul constituțional al ponderii semnificative a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, criteriu esențial care angajează obligația asigurării folosirii limbii minorității naționale în relațiile cu autoritățile
administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate.
Totodată, se încalcă prevederile art. 7 din Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992:
„Prin sintagma zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită, prevăzută la art. 1 paragraful b) din Cartă, se înțelege unitățile administrativ-teritoriale în
care o limbă regională sau minoritară este folosită de cel puțin 20% din numărul locuitorilor acelei unități administrativ-teritoriale”. La fel ca în cazul anterior, critica nu este adresată minorităţii maghiare, ci unor reprezentanţi politici.
În text eu nu contest drepturile minoritații maghiare de a utiliza limba maternă în condițiile respectării Constituției, ci atrag atentia că limba maghiară nu trebuie să devină a doua limbă oficială în stat. Limba maghiară poate fi bineînteles utilizată pe teritoriul României si fără să fie limbă oficială în statul român.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu