Am avut onoarea să-l cunosc pe domnul Lazăr Lădariu, directorul cotidianului ,,Cuvântul liber”, încă de pe vremea când eram student la Târgu-Mureș. Încă de la început m-a frapat Generozitatea acestui om, în sensul cel mai larg al cuvântului. Eu eram un amărât de student care se străduia împreună cu alți colegi să facă câte ceva pentru țară. Domnul Lădariu era și este cea mai mare personalitate a vieții românești din Mureș, directorul celui mai important ziar, pe vremea când presa tipărită avea putere foarte mare, parlamentar, fondator al majorității asociațiilor românești de anvergură națională. Era încă din acele timpuri un om Mare, cum se spune. Cu toate acestea, atunci când un tânăr de douăzeci si ceva de ani a bătut la ușa lui, a fost primit cu brațele deschise, cu multă căldură românească, deși aveam multe bube în cap din punctul de vedere al ,,corectitudinii politice”. Colaborator apropiat la ziar în acea vreme era Marius Pașcan, (care a păstrat mai apoi direct legătura cu noi), un alt tânăr căruia domnul Lazăr Lădariu i-a dat deplină încredere. Paginile ziarului ,,Cuvântul liber” au găzduit toate acțiunile Grupului Horea si mai apoi ale Grupului Studențesc Naționalist, gândurile si speranțele unor studenți ce cu greu urcau pe drumul Neamului Românesc. Ne-a fost acordată pe atunci o mare onoare si încredere în același timp, în vremurile în care mai toți se uitau cel puțin circumspect, exprimându-mă eufemistic, la noi.
Peste ani, același mare Om, mi-a deschis din nou ușa împreună cu doamna Mariana Cristescu, când am cerut ajutor pentru prima noastră acțiune importantă pe Calea Neamului, achizitionarea si montarea centralei termice din satul harghitean Doboi, pentru școala românească și Paraclisul Ortodox. ,,Punțile de lumină” ne-au reunit pe aceeași baricadă de neînfrânt a bătăliei pentru România.
Din Generozitatea marilor români ar trebui să învățăm cu toții, din jertfa lor necontenită, din corectitudinea lor.
Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, cum bine spunea Bădia Ion Gavrilă Ogoranu, născut pe pământ de 1 ianuarie, zi în care românul nostru, Lazăr Lădariu s-a născut în Ceruri.
Cu Dumnezeu Înainte, se aude un strigăt îndreptat către noi!
Peste ani, același mare Om, mi-a deschis din nou ușa împreună cu doamna Mariana Cristescu, când am cerut ajutor pentru prima noastră acțiune importantă pe Calea Neamului, achizitionarea si montarea centralei termice din satul harghitean Doboi, pentru școala românească și Paraclisul Ortodox. ,,Punțile de lumină” ne-au reunit pe aceeași baricadă de neînfrânt a bătăliei pentru România.
Din Generozitatea marilor români ar trebui să învățăm cu toții, din jertfa lor necontenită, din corectitudinea lor.
Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, cum bine spunea Bădia Ion Gavrilă Ogoranu, născut pe pământ de 1 ianuarie, zi în care românul nostru, Lazăr Lădariu s-a născut în Ceruri.
Cu Dumnezeu Înainte, se aude un strigăt îndreptat către noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu